Ședința Adunării Elective a Moldovei din 29 ianuarie 1859

354

Adunarea electivă a Moldovei, în ședința din 29 ianuarie 1859, primește delegația deputaților din Țara Românească, care aduce cu sine actul alegerii lui Cuza ca domn în Țăra Românească. Urmează discursuri înflăcărate ale deputaților A. Panu, C. A. Rosetti și Alexandru Florescu.

Proces Verbal X
Ședința din 29 ianuarie 1859

Astăzi, în 29 ianuarie, la 12 ore dimineața, deschizându-se ședința a X-a, sub președinția Înalt Prea Sfinției Sale Părintele Mitropolit, se citește apelul nominal, după care sunt față 43 membri.

D-l secretar Hasnaș citește procesul verbal al ședinței trecute, care se adoptează de Adunare fără vreo modificare.

Președintele. Deputația din Țara sora venită spre a aduce Înălțimii Sale Domnului Stăpânitor actul alegerii săvârșit acolo, au arătat dorința de a saluta pe Adunare. În această privință biroul a pregătit un program.

D-l Vice-președinte citește următoarele program: 6 deputați din Adunare vor fi însărcinați a introduce în sala Adunării Deputația de la București.

Ajungând în mijlocul sălii, D-l Panu de pe tribună le va adresa cuvântul de salutare.

Vice-președintele și Secretarii se vor coborî întru întâmpinarea Deputației și-i vor da acolația frățească.

Înalt Prea Sfinția Sa va invita pe membrii a lua loc la scaunele ce le sunt pregătite la birou. Adunarea întreagă va saluta Deputația prin “Să trăiască România! Să trăiască Deputația României!” care se adoptează de Adunare în unanimitate.

Cu încuviințarea Adunării se numește o Deputație de 6 membri spre a introduce pe D-nii membri ai Deputației din București în sala ședințelor. Această comisie se compune din d-nii Ștefan Catargiu, P. Roseti-Bălănescu, A. Botez-Forăscu, Iorgu Radu, G. Cuciuranu, M. Kogălniceanu.

La 12 ore membri Deputației din București: Prea Sfinția Sa Episcopul de Argeș și d-nii Scarlat Cretzulescu, N. Opran, Barbu Slătineanu, Alexandru E. Florescu, C. A. Rosetti, intră în Sala ședințelor, precedați de d-nii chestori și însoțiți de cei șase trimiși ai Adunării.

Toți membrii Adunării stau în picioare și membrii Deputației au luat loc în mijlocul sălii;

Atunci d-l Anastasie Panu se suie la tribună și rostește următoarea alocuțiune din partea Adunării:

În momentul de față îmi pare, domnilor, că îngerul lui Dumnezeu stă ridicat asupra noastră și cheamă la viață o nație, care seamănă uitată de Dumnezeu și de oameni.

Puneți mâna pe inimile voastre, ascultați glasul care se ridică de la o latură a țării până la alta, priviți împrejurul vostru și vă veți convinge că învierea României este decretată în ceruri și se împlinește pe pământ! Ferice bărbații, cari luând inspirările lor, din patriotismul cel adevărat, au lăsat egoismul și interesul de provincie de o parte și au cugetat la interesul acel mare, la interesul naționalității.

Ferice vouă, o Românilor, care ați întrunit acum nația voastră de la Carpați și până la Marea Neagră! Ferice o fraților! Cari ne aduceți astăzi actul acesta mare de înfrățire! Numele voastre vor fi înscrise în istorie, dar totodată ele vor fi rostite de Moldoveni, ca niște nume scumpe a fraților iubiți, ce au adus speranța și fericirea în mijlocul familiei, unde doliul și durerea însemna lipsirea voastră. Cine de acum ne mai poate despărți? Unirea a pătruns toate spiritele, cu aerul ce ea respiră! Ea a devenit simțirea obișnuită, ideea fixă a fiecăruia!

Mulți au suferit, mulți au căzut în luptele secolelor! Pământul României e plin de martiri necunoscuți; dar din acele suferinți a ieșit o voce; din acele lupte a urmat o datorie; din pământul ce călcăm, s-a ridicat o pulbere, ca aceea care a dat naștere Grecilor, și toate, toate au concurs acum la învierea României!

Uniți dar acum, nimic să nu ne mai despartă. Europa va vedea că în nația română are o misie de împlinit. Noi o vom împlini cu demnitate și bărbăție, în cât nici dușmanii noștri să nu poată nimic bănui.

Salutare dar fraților, de trei ori salutare din partea Adunării întregi.

Urmează aclamații generale de “Să trăiască România! Să trăiască Deputații din București!”

Atunci Vice-Președintele și Secretarii coborându-se întru întâmpinarea Deputației le dau acolația frățească și Înalt Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit invită pe membrii Deputației de a lua loc la scaunele ce sunt pregătite la birou.

Adunarea întreagă salută Deputații “Să trăiască România! Să trăiască Deputații români!”

D-l C. A. Rosetti, se suie la tribună și zice:

Nu știu ce poate fi cel întâi cuvânt rostit de un Muntean, de un fost Muntean, pe tribuna Adunării Moldovei, decât “Să trăiască România!” ceea ce zise fratele nostru Panu, sunt cuvinte ieșite din inima a cinci milioane de Români; nu pot face alta de cât a le repeta din cuvânt în cuvânt.

Românii de peste Milcov sunt hotărâți a susține tot ce ați făcut, sau a pieri. Căci ei nu au uitat cuvântul bătrânilor care zice: “Piară cât de mulți dintre noi, numai să rămână tot țara Românilor” și voința nației va fi respectată de astă dată; căci nici o putere, nu va cuteza a ne osândi, că voim a fi un singur trup; nici o putere nu va mai putea trunchia ceea ce Dumnezeu a întrunit.”

D-l Rosetti se coboară de la tribună însoțit de nenumărate urări de “Să trăiască România.”

D-l Alexandru Florescu, se suie la tribună și zice:

Fraților Compatrioți!

Iertați emoțiile inimii mele, căci ele sunt produse de spectacolul ce mă înconjoară, și mai mult de triumful principiului imprejurul căruia ne-am grupat. D-l Panu ne-a adresat nouă cuvinte de felicitare. Dumnealui a spus înainte că noi am produs obiectul sărbătoarei de azi. Sunt 15 luni, de când în Adunarea Ad-hoc, făcând parte cu D-l Rosetti dintr-o comisie, vă adresam o mulțumire pentru norocul ce ați avut a pronunța voi cei dintâi acele dorinți sfinte ale Românilor. Nu-i modestie, dacă și azi, ca și atunci voi zice, că iarăși voi ați luat inițiativa. Voi, fraților, ne-ați deschis drumul, pe care-l gonim de secoli nenumărați, pentru a ajunge la ținta ce trebuie să ne conducă, la gloria strămoșească. De ați fi fost la București în mijlocul nostru, ați simțit cu mai multă putere, tot ce are sacru această serbare națională.

Puține sunt de zis după cuvintele atât de elocvente ale dlui Panu. Voi arunca o privire retrospectivă asupra evenimentelor trecute, ca să văd dau cel puțin o slabă idee despre caracterul de sfințenie, ce poartă în sine ziua de la 24 Ianuarie.

Atât în una cât și în cealaltă țară suroră a noastră am fost supuși de secoli la aceleași calamități, la aceleași nenorociri! La noi spiritul de dezbinare, ajunsese la un așa grad încât părintele cu fiu, frate cu frate nu se întâlneau decât numai spre a-și arunca în față mănușa luptei și a sfâșierii.

Voi, fraților, ați luat inițiativa, căci ne-ați arătat pe acela care ne-a adus înapoi în sânul Patriei, ne-ați arătat pe o persoană care reprezintă un principiu, principiul acel mântuitor al Unirii Principatelor, principiu, care trebuie să întrunească două părți ale aceluiași corp.

Voi adăuga că, Alexandru Ion I înfățișează și un simbol simbolul păcii și al înfrățirii obștești, căci trebuie să o zic, în minutul în care s-a pronunțat numele Înălțimii Sale, în camera noastră, lacrimi de bucurie au curs în ochii tuturora, când cu un minut mai înainte nu prevedea cineva alta, decât lacrimi de întristare și de doliu.

Ziua de 24 Ianuarie este o zi măreață, pompoasă, o zi pe care n-au gustat-o, nici strămoșii noștri. Ei se întâlneau înainte în lupte crâncene între dânșii; azi ne întâlnim noi pe câmpul înfrățirii obștești. Eroii noștri, cu sabia, voiau să realizeze, a ceea ce azi se realizează prin voința prea puternică a lui Dumnezeu.

Primiți dar, Domnilor Deputați, felicitările Adunării din București, pentru că ați pășit întâi pe calea cea dreaptă și glorioasă, care trebuie să ne conducă spre regenerarea nației.

Să trăiască România una și nedespărțită! Să trăiască, nu Principatele Unite, ci principatul Moldo-Român!”

Nesfârșite aclamațiuni de: “Să trăiască deputații din București! Să trăiască Alexandru Ion I! Să trăiască România”. – au urmat elocventele cuvinte ale dlui Florescu.

Înalt Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit, consultând mai întâi Adunarea, ridică ședința și anunță viitoarea întrunire pe vineri în 30 ianuarie.

Președinte, Sofronie Mitropolit