Ședința Adunării Elective a Țării Românești din 25 ianuarie 1859

265

Adunarea electivă a Țării Românești, în ședința din 25 ianuarie 1859, primește telegramele de la domnul Alexandru Ioan Cuza, citește actul de alegere al lui Cuza și trimite o adresă Înaltei Curți Suzerane despre alegerile din 24 ianuarie.

Ședința IV

Astăzi, duminică 25 ianuarie, anul 1859, se deschide a patra ședința Adunării Elective sub președința E. S. Părintele Mitropolit.

Se face apelul nominal.

Se citește procesul verbal al ședinței precedente și Adunarea primește.

Prințul George Știrbei, propune ca ziua de 24 ianuarie să fie o zi de Sărbătoare Națională. Adunarea primește în unanimitate.

Președintele comunică Adunării, următoarele depeșe primite de la Înălțimea Sa Alexandru Ion I.:

“Mulțumesc Adunării Elective din Valahia, pentru votul său unanim de încredere, și declar că primesc cu mândrie și recunoștință de a fi Domn al Țării Românești, precum sunt Domn Moldovei.”

Deputații se scoală și strigă: “Să trăiască Alexandru Ion I.!”

A doua telegramă a Măriei Sale Domnului către Presidentul Adunării Elective din București, este următoarea:

“Vă rog răspundeți, frânele Guvernului, cine le are acum?”

Presidentul Adunării Elective, a Principatului Țării Românești potrivit hotărârii Adunării, grăbește a răspunde Înălțimii Sale, Domnitorului, că frânele Guvernului sunt în mâinile Căimăcămiei, instituită de Convenția de la Paris, compusă de Banul Emanuil Băleanul, Vornicul Ion Manu și Logofătul Ion A. Filipescu.

Ordinea zilei fiind citirea și subsemnarea adresei către Înalta Curte Suzerană, se adoptă în următoarea cuprindere:

“Măriei Sale Împăratului Otomanilor și Suzeran al românilor

Sire,
În urma Convenției încheiate la Paris, la 7/19 august, anul 1858 și promulgată prin Inalul Hatișerif al Împărăteștii Voastre Măriri, săvârșindu-se alegerile deputaților, asemănat dispozițiilor anexului II-lea al zisei Convenții, Adunarea Electivă s-a deschis la 22 ianuarie 1859.

După verificarea actelor de alegere Adunarea s-a constituit, astăzi 24 ianuarie 1859 într-un mod legal și după ce și-a format biroul prin votare, a hotărât în unanimitate să procedeze la marele act al alegerii Domnului.

Luând de bază stipulările articolului 12 al Convenției, care mărginește termenul acestei operații, și alineatul al doilea de la același articol, care cere trei părți din numărul membrilor înscriși, spre a se putea procede la alegere;

Având în vedere condițiile de eligibilitate prescrise de art. 13 al Cconvenției;

Adunarea Electivă a Principatului Țării Românești, aflându-se compusă de 64 membri de față, care formează mai mult de trei părți, a procedat prin vot secret, la alegerea în toată liniștea, maturitatea și buna orânduială și a ales cu unanimitatea tuturor voturilor, Domn al acestei Țări, pe Măria Sa Prințul Alexandru Ion I. Cuza, Domnul Moldovei.

Această alegere fiind făcută după toate formele cerute, Adunarea Electivă, conformându-se celui din urmă aliniat al art. 13 din Convenție, se grăbește a o supune cu cel mai adânc respect la Înalta cunoștință a Măririi Voastre Împărătești, cu rugăciune de a binevoi să dea alesului Țării investitura prevăzută prin citatul articol.

Nifon Mitropolitul, Calinic Rîmnic, Filoftei Buzău, Climent Argeș, Dimitrie Ghica, C. Bosianu, N. Golescu, C. A. Rosetti, B. Boierescu, Gr. Filipescu, N. Marghiloman, N. Opran, I. Cantacuzin, Sc. Fălcoianu, C. Argentoianu, C. A. Cotescu, I. Marghiloman, S. Voinescu, C. Deșliu, C. I. Filipescu, P. I. Filipescu, C. T. Grigorescu, A. Arsachi, N. C. Tătăranu, C. Rădulescu, P. Derbescu, C. Cantacuzino, I, Slătineanu, C. Apostolescu, D. Ștefanopolu, S. Cretzulescu, B. Slătineanu, B. Catargiu, A. Florescu, Comitele N. Rosetti, I. C. Brătianu, Sc. Turnavit, D. Brătianu, I. Mîrzea, I. E. Florescu, N. C. Lăzureanu, B. Belu, G. F. Lenș, N. Brătianu, Al. Agheleanu, G. Brătianu, I. Petrescu, C. N. Isvoranu, S. Cesianu, I. Oteteleșanu, A. C. Golescu, N. I. Lahovari, G. B. Știrbei, D. Bibescu, I. Socolescu, I. Solomon, N. Bibescu, C. Săvoiu, C. N. Briloiu, I. Sâmboteanu, D. Filișanu, I. Cernătescu, B. Vlădoianu, Prințul Gr. Bibescu-Brâncoveanu

Asupra citirei și dezbaterei adresei către Înalta Poartă, Prințul D. Ghica, a fost de părere că acea adresă trebuie să cuprindă oarecare deslușire spre a dovedi că alegerea făcută nu este contra Convenției.

D-l C. N. Brăiloiu, s-a opus zicând că asemenea deslușire, ar arăta îndoiala noastră despre legalitatea actului și l-ar slăbi.

D-l I. C. Brătianu, zice că acesta ar trebui să facă obiectul unei osebit memorandum către Puterile Europei, iar actul să rămâie precum este.

Adunarea primește propunerea D-lui Brătianu.

Se citește următorul act de alegere al Înălțimei Sale Prințul Alexandru Ion I. Cuza, Domnul Moldovei și al Țării Românești.

“Prea Īnălțate Doamne!

Adunarea Electivă a Principatului Țării Românești deschizându-se la 22 ale curentei luni și după verificarea mandatelor Deputaților constituindu-se ieri 24 alea aceleiași luni, în deplină legalitate, s-a privit datoare a începe lucrările sale de la alegerea Domnului, care este întâia operație ce i se prescrie de Convenție.

Aflându-se dar ieri în numărul de șase zeci și patru Deputați din șase zeci și șapte adică peste trei părți cerute de lege, au procedat la alegere și numele Înălțimei Voastre au ieșit din urnă cu unanimitate de voturi, în aclamațiile entuziaste ale Camerei, a numerosului auditoriu ce asista în tribuna ce i se hotărâse și a poporului care cuprinsese dealul și curtea Mitropoliei.

Acest vot, Prea Înălțate Doamne, prin care toți deputații au sacrificat pe altarul patriei, orice considerație de partide, a reprodus acele frumoase suvenire ale strămoșilor noștri, cari cu toate dezbinările lor știu însă să-și dea mâna cu inimă curată în timpi critici și să facă deși puțini la număr, dar uniți, acele isbânde eroice ce au susținut existența României.

Adunarea având deplină convingere că veți face fericirea patriei, se socotește norocită a aduce la cunoștința Înălțimii Voastre resultatul hotărârii sale și a vă ruga cu respect să binevoiți până la îndeplinirea tuturor formelor a lua disposiții pentru cârmuirea trebilor Principatelor.

Nifon Mitropolit Ungro Vlachiei, Calinic Rîmnic, Filofteiu Buzău, Climent Argeș, Dimitrie Ghica, Grigore Filipescu, C. Bosianu, M. Marghiloman, Nicolae Golescu, N. Opran, C. A. Rosetti, I. Cantacuzin, B. Boierescu, S. Fălcoianu, Constantin Argentoianu, C.A. Cotescu, I. Marghiloman, S. Voinescu, C. Deșliu, P. Filipescu, C. Filipescu, Dr. Arsachi, C. T. Grigorescu, N. C. Tătăranu, C. Rădulescu, P. Derbescu, Barbu Catargiu, Constantin Cantacuzin, B. Plătinenu, Ion Slătinenu, Comitele N. Roseti, C. Apostolescu, I. Brătianu, D. Ștefanopolu, Scarlat Turnavitu, S. Crețulescu, A. I. Mîrza, A. E. Florescu, I. E. Florescu, D. Brătianu, I. Lăzurenu, G. F. Lenș, B. Bellu, N. Brătianu, Al. Angheleanu, G. Băleanu, N. C. Isvoranu, I. Petrescu, A. C. Golescu, S. Cesianu, N. Lahovari, G. B. Știrbei, D. Bibescu, I. Oteteleșanu, I. Socolescu, N. Bibescu, I. Solomon, D. Bibescu, C. Săvoiu, C. N. Brailoiu, I Sâmbotenu, I. Cernătescu, D. Filișanu, B. Vlădoianu.

După subscrierea acestui act se procedează prin vot secret la numirea unei deputații de cinci membri spre a duce Înălțimei Sale Domnului adresa Adunării.

Deputăția către Domn se compune de: Climent Episcopul Argeșului, Scarlat Crețulescu, Al. Florescu, B. Slătineanu, N. Golescu pe lângă cari s-au mai adăugat și C. A. Rosetti. D-l N. Golescu devenind ministru din Lăuntru, n-a putut merge și a fost înlocuit cu D-l N. Opran.
[…]

Președinte Nifon Mitropolit