Cronologia anului 1859

284

Anul 1859 este anul în care au loc alegeri în Moldova și Țara Românească. Alexandru Ion Cuza este ales domnitor de către deputății celor două provincii, în 5 ianuarie în Moldova și în 24 ianuarie în Țara Românească. La 1 aprilie 5 state din Puterile Garante îl recunosc pe Cuza drept domn al ambelor state românești, iar în 31 august este recunoscut de către Poarta Otomană.

1857

7, 9 octombrie 1857 – voturi exprimate în Adunările Ad-hoc

1858

28 decembrie – Este deschisă Adunarea Electivă a Moldovei de către Căimăcămia Moldovei. În acest sens, Căimăcămia emite un mesaj despre misiunea viitoare a camerei deputaților.

ianuarie 1859

3 ianuarie – La Iași, în sala de la Elefant (cabinetul de istorie naturală a lui Costache Rolla), s-au adunat 32 de deputați naționali moldoveni din Partida Națională și au semnat o înțelegere pentru a-l alege domn pe Alexandru Ion Cuza.

5 ianuarie – Adunării Elective a Moldovei se reunește în ședința a șasea, se citește un mesaj de mulțumire către Puterile Garante și se supune la vot domnul țării. Cu 48 de voturi pentru (în unanimitate), Colonelul Alecu Cuza este ales domn al Moldovei. Se semnează actul alegerii lui Cuza și un mesaj către Înalta Poartă, iar Cuza jură în fața deputaților. Mihail Kogălniceanu ține un discurs

7 ianuarie 1859 – proaspăt domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, emite o proclamație către românii din Moldova, prin intermediul ministrului său de stat, Vasile Alecsandri.

20 ianuarie – Adunarea Electivă le mulțumește foștilor caimacani printr-o moțiune, în deschiderea ședinței a șaptea. Anastasie Panu, unul dintre caimacani ține un discurs.

22 ianuarie – Căimăcămia Țării Românești emite o declarație, prin care anunță deschisă Adunarea Electivă a Țării Românești.

24 ianuarie – Adunarea Electivă a Țării Românești, aflată în a treia ședință, se deschide cu discursul patriotic al lui B. Boierescu. Acesta cere ședință secretă pentru a face o propunere de domn pentru Țara Românească. Propunerea lui Boierescu este Cuza, domnul Moldovei, ca o soluție pentru înfăptuirea Unirii. Timp de o ora jumătate au loc deliberări secrete, iar apoi urmează exprimarea votului. Cuza este votat în unanimitate de toți cei 64 de deputați ai Țării Românești. Se întocmește procesul verbal al votului și un mesaj telegrafic pentru Alexandru Ioan Cuza. La final, Boierescu rostește un discurs înflăcărat.

25 ianuarie – În deschiderea ședinței a patra, în Adunarea Electivă a Țării Românești este citit telegrama prin care Cuza le mulțumește parlamentarilor de la București pentru votul exprimat. În continuare este citit mesajul către Înalta Poartă, iar apoi este întocmit actul alegerii lui Alexandru Ion Cuza ca domn al Țării Românești. Este numită o comisie de cinci deputați pentru a-i duc lui Cuza actul Adunării.

26 ianuarie – Are loc ședință a opta a Adunării Elective. Ministrul de Externe al Moldovei, Vasile Alecsandri, anunță deputății moldoveni despre votul din Țara Românească și anume realegerea lui Alexandru Ioan Cuza, domn al Țării Românești. Alecsandri citește un mesaj de la Cuza și un document emis către Puterile Garante. Se formează o comisie care să întocmească un mesaj către Cuza, domn al Moldovei și al Țării Românești.

26 ianuarie – Căimăcămia din Țara Românească își încetează activitatea. Nicolae Golescu anunță că a fost numit de Cuza ministru de interne și a fost însărcinat cu formarea unui guvern provizoriu.

28 ianuarie – Ședința a opta a Adunării din Moldova începe prin citirea mesajului către Cuza. În mesaj, Kogălniceanu îi cere domnului să convoace camerele Moldovei și Țării Românești la Focșani. După un discurs înflăcărat al lui A. Panu, Adunarea votează mesajul. Kogălniceanu citește și mesajul către Adunarea Electivă din Țara Românească. Este desemnată o delegație care să-i întâmpine pe deputații de la București.

29 ianuarie – Adunarea Electivă a Moldovei, aflată în ședința a zecea, întâmpină delegația deputaților din Țările Române. Se rostesc cuvântări din parte ambelor Adunări. Românii de pe ambele maluri ale Milcovului se declară fericiți să fie împreună.

29 ianuarie – Delegația Adunarea Electivă din Țara Românească este primită de către domnitorul Alexandru Ion Cuza. Este citit actul de alegere al Adunării din Țara Românească, iar deputații de la București rostesc discursuri. Cuza le răspunde cu un scurt discurs.

29 ianuarie – C. A. Rosetti trimite o telegramă din Țara Românească, în care înștiințează despre vizita la domnului Cuza la București.

29 ianuarie – Ștefan Golescu trimite la București o telegramă, prin care anunță și el vizita din 2 februarie a lui Cuza la București, precum și vizita unei delegații din Adunarea Electivă a Moldovei.

31 ianuarie – Șeful guvernului de la București îi anunța pe locuitori Țării Românești, printr-un mesaj public, că domnul Cuza va efectua o vizită la București, în februarie.

februarie 1859

8 februarie –  Adunarea Electivă a Țării Românești, în ședința din 8 februarie, îl primește într-o ședință extraordinară pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După o oprire la biserică, Cuza se prezintă în fața deputaților și rostește jurământul. Mitropolitul Nifon ține o cuvântare, după care urmează o alocuțiune din partea lui Cuza.

8 februarie – În aceiași zi, după depunerea jurământului, Alexandru Ioan Cuza, domnul Principatelor Unite, trimite o proclamație către poporul român.

10 februarie – În ședința a zecea, Adunarea Electivă a Țării Românești primește mesajul lui Cuza, citit de D. Brătianu. Se întocmește o comisie pentru a-i redacta un mesaj de mulțumire domnitorului.

11 februarie – Adunarea Electivă a Țării Românești, ședința a unsprezecea, Boierescu citește mesajul de mulțumire adresat lui Cuza. Este exprimată susținerea din partea camerei pentru efectuarea de reforme.

14 februarie – Adunarea Electivă din București, în ședința a treisprezecea, primește vizita delegației deputaților din Moldova. Kogălniceanu, din parte moldovenilor, citește adresa Camerei Moldovene către Camera Țării Române și adresa Camerei Moldovene către Cuza. În continuare, Kogălniceanu citește un discurs către deputaților bucureșteni, din partea deputaților moldoveni. Din partea cealaltă, Boierescu ține un discurs emoționant și le mulțumește fraților moldoveni că au deschis calea unirii.

21 februarie – Ședința a șaisprezecea a Adunării Elective a Țării Românești este deschisă cu prezentarea răspunsului pentru Camera Deputaților din Moldova.

martie 1859

5 martie – Ședința a paisprezecea a Adunării Elective din Moldova, Alexandru Golescu și A. Panu rostesc discursuri. Golescu clamează nevoia de reforme în România, înainte de orice.

24 martie – Adunarea Electivă a Moldovei, în ședința a nouăsprezecea, a primit raportul comisiei însărcinată cu realizarea bugetului Comisiei Centrale de la Focșani, astfel încât aceasta să fie capabilă să se ocupe de treburile practice ale unirii. După discursul plin de vervă al lui A. Panu, deputații votează bugetul în unanimitate.

aprilie 1859

1 aprilie – În cadrul Conferinței de la Paris, cele 5 puteri garante – Franța, Rusia, Marea Britanie, Rusia și Regatul Sardiniei – recunosc de jure alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Principatelor Unite. Vestea este trimisă în România prin telegrama din 2 aprilie a lui Ștefan Golescu, aflat la Paris.

mai 1859

2 mai – Austria recunoaște de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a lui Cuza și reia legăturile cu guvernele românești de la` Iași și București

august 1859

25 august – Imperiul Otoman recunoaște dubla alegere a lui Cuza

31 august – Are loc citirea actului de investitură a lui Alexandru Ioan Cuza, emis de sultanul Imperiului Otoman, în prezența colonelului Tair Bey, trimisul Înaltei Porți.

31 august – Începând cu ora 10 ore, sala ședințelor Adunării Elective era plină de Statul Major princiar și de ofițeri. La ora 11, miniștrii au intrat în sală, iar apoi consulii au luat loc la tribuna destinată. La 11,45, Colonelul Tair Bey, trimisul Porții, însoțit de secretarul său și de un interpret, a intrat în sală. La ora 12, domnitorul a sosit și a fost întâmpinat la intrarea în sală de către miniștrii din guvern. Cuza a luat loc pe tronul princiar, iar Tair Bey i-a prezentat actul de investitură. Actul de a fost citit de către un ministru. Cuza îi transmite un scurt mesaj, sultanului, prin intermediul colonelului turc.