Înștiințarea ocârmuirii Basarabene pentru popor din 19 aprilie 1918.
În ziua de 27 martie Sfatul Țării a hotărât ca țara noastră, care a fost din vechime a Moldovei, să fie din nou alipită de țara mamă, România.
E o zi mare și sfântă pentru neamul nostru, o zi care va fi în veci sărbătorită.
Pentru ca fiecare locuitor al Basarabiei să-și dea bine seama de hotărârea Sfatului Țării, Sfatul Directorilor Basarabeni, care este ocârmuirea legiuită a provinciei noastre, aduce la cunoștința obștească următoarele:
- Prin alipirea din nou a Basarabiei la Țara Românească noi cu toții alcătuim o singură țară. Dar drepturile locuitorilor Basarabiei nu sunt întru nimic micșorate așa că toate slobozeniile dobândite prin revoluție sunt neatinse.
- Cel mai mare drept pe care ș-îl statornicește Basarabia este că ea se va ocârmui singură prin aleșii săi. Așezământul de ocârmuire a Basarabiei va fi Sfatul Țării (dietă) care va purta gospodăria țării și va supraveghea din scurt lucrarea zemstvelor și orașelor. Așezământul împlinitor al Sfatului Țării va fi Sfatul Directorilor Basarabiei, care va avea toată răspunderea pentru mersul treburilor în țară.
- Sfatul Țării pe viitor se va alege de către tot poporul prin glăsuire obștească, de-a dreptul, secretă și deopotrivă așa că va înfățișa în chipul cel mai drept dorințele și interesele țării. Dar fiindcă o astfel de înțelegere în Sfatul Țării acum nu e cu putință de înfăptuit, iar treaba pământului cere a fi dezlegată desăvârșit cât mai de grabă, s-a hotărât ca Sfatul Țării în alcătuirea lui de astăzi va urma să lucreze până când va orândui treaba pământul și va pune toate treburile țării la cale așa după cum cer interesele locuitorilor.
- Stăpânirea României, din care facem parte și-a luat sarcina să ne ajute în treburile noastre ca să ne orânduim țara cât mai bine. Și pentru acesta Sfatul Țării al nostru va avea doi miniștri în Sfatul Miniștrilor României întregi, care ne vor apăra interesele și nevoile noastre pretutindeni, unde va fi cu cale.
- Prin Unirea Basarabiei cu România locuitorii țării noastre au ajuns cetățeni ai întregii Românii și de azi înainte viața românească avem s-o clădim cu toți împreună sfătuindu-ne și îndemnându-ne unii pe alții, puterea noastră va crește și relele de care suferim se vor mistui și nu ne vor mai slăbi.
- Unirea Basarabiei cu România e un bine pentru toți locuitorii Basarabiei nu numai pentru moldoveni, care sunt de neam român, dar și pentru neamurile străine, care trăiesc printre noi, și care nu pierd nimic din drepturile lor.
Sfatul Director aduce toate acestea la cunoștința obștească și poate încredința că-și va face datoria ca toate tulburările și obidele, de care cu toții am suferit, să nu se mai întâmple.
Putem fi liniștiți de viitorul nostru; păstrăm drepturile dobândite prin revoluție, avem chip să dezlegăm treaba pământului potrivit cu nevoile norodului muncitor.
Rămâne ca fiecare să-și facă datoria față de țară și de neam și în liniște să se pună la muncă.
Plugarilor! Unirea vă dă tot pământul de care aveți nevoie și toată dreptatea.
Preoți, învățători și slujbași! Sunteți fruntea Țării și aveți toată răspunderea pentru povățuirea norodului. Să luminați toate mințile și sufletele și răspândiți peste tot buna vestire a Unirii.
Noroade înfrățite ale Basarabiei! Unirea Basarabiei cu România a fost poruncă a istoriei și o îndreptare a nelegiuirii ce a apăsat această țară peste un veac. Am suferit împreună ca frați sub stăpânirea veche; acum tot împreună ne vom bucura de toate drepturile obștești, de viata pașnică orânduită și luminată.
Unirea va fi o temelie puternică pentru cultura națională în țara noastră. Această cultură va duce țara la înflorire și ne va așeza printre popoarele luminate.
Un viitor strălucit așteaptă țara noastră întreagă.
Dumnezeu ne binecuvântează spre liniște, muncă, orânduială, drepturi cetățenești și bunăstare obștească.
Trăiască Unirea, trăiască România și noroadele care locuiesc pe pământul ei!
Trăiască Regele nostru Obștesc Ferdinand
Sfatul Directorilor Basarabiei:
P. Cazacu – președintele Sfatului și director de finanțe
G. Grosu – directorul justiției
Ș. Ciobanu – directorul învățământului
N. Codreanu – directorul lucrărilor obștești
V. Chiorescul – directorul comerțului și industriei
E. Cateli – directorul agriculturii
I. Costin – directorul treburilor din lăuntru
I. Gherman – controlorul general
