Moțiunea adunării zemstvei din județul Soroca din 13 martie 1918

207

Moțiunea adunării zemstvei din județul Soroca din 13 martie 1918, prin care se declară unirea Basarabiei cu Regatul României.

  1. Adunarea generală a zemstvei din districtul Soroca, născută din alegerile regionale din decembrie 1917, fiind convocată pentru astăzi 13 martie 1918, spre a-și alege președintele, a vota bugetele și a lua măsurile necesare bunului mers al administrației și vieții economice din această regiune; după ce și-a ales președintele și înainte de orice altă lucrare, a discutat, împreună cu micii și marii proprietari ai districtului, cu membrii comunei Soroca, cu membrii clerului, cum membrii învățământului și cu toți cetățenii, care au fost prezenți și au votat în unanimitate următoarea moțiune:

Poporul Moldovenesc înființat de aproape 20 veacuri de către străbunii romani și deosebit apoi între Nistru și Prut de frații săi, rezemat pe principiile mari revoluții a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Rușilor, care odată cu libertatea și egalitatea tuturor indivizilor în fața legilor, a proclamat în primul rând: libertatea naționalităților de a dispune singure de soarta și așezămintele lor prezente și viitoare, a proclamat în ziua de 2 decembrie 1917 Basarabia ca Republica Moldovenească independentă și de sine stătătoare.

Ținând seama că viața și propășirea economică și culturală a unui popor este în raport direct cu forța vie și aptitudinile, cu care Dumnezeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea și că unde-s doi puterea crește;

Ținând seama că în timpul de 19 veacuri, Basarabia a fost întotdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, și că soarta ei a fost de-a pururea legată de aceea a Principatelor dunărene, cu care a îndurat aceleași suferințe, gustând aceleași bucurii și având aceleași nevoi;

Ținând seama că în anul 1812 în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost multă, fără consimțământul iei, de la trunchiul politic și etnografic al națiunei sale de origine;

Ținând seama de înălțătoarea pildă dată de tânărul Regat al României în scurtul timp de când a fost recunoscut ca Stat independent, atrăgându-și prin muncă, prin ordine, admirațiunea și iubirea tuturor popoarelor din lume, și chiar respectul dușmanului comun.

Proclamă astăzi în mod solemn și în fața lui Dumnezeu și a întregii omeniri, că declarăm unirea Basarabiei cu Regatul României, sub al cărui regim constituțional și sub ocrotirea legilor căruia de monarhie democratică, vedem siguranța existenței noastre naționale și propășirea economică și culturală.

Facem apel la Sfatul Țării și la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail să se unească prin votul lor la moțiunea noastră și să trimită delegațiuni cu reprezentanți din toate adunările regionale și proprietare pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament și credință către Regele Ferdinand I-iu, Rege al tuturor Românilor.

Alegem ca delegați pe domnii: Mija, Rusu, Secară, Coșciug, Ganea, Topală, Soltuz, Meleghi, Bondac, Butmi de Catzman, Hergiu, Stefanov, Kaisan, Braunstein, Varlan, Vizitiu, Bersan, Cernauțan, Grosul și Protopopul Kotujinski.

Primarul orașului Soroca, Soltuz; Vasile Bârcă, N. V. Krușevan, B. Roitman, V. Stroescu, G. Cârlan, C. Hârjeu, F. V. Rusu, Preotul Vasile Bulancea, Teodor Caceanu, Teodor Stefanovici, Indescifrabil, Președintele Dumei orașului Soroca Safonof. Învățători: Victor Caisân, A. Roitman, Stefan Maluda, Indescifrabil, I. Titerman, P. N. Rusnac, Naum Kitroser, Ioan Chistruga, A. I. Bronștein, I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort (d-na), Hârjeu Caterinici (d-na), N. Hârjeu Csețiac (d-na), E. Meleghi-Cuzminschi (d-na), I. Bandac, I. Rusu, H. Coșciug, Zustucherman, Toader Melniciuc, C. Hais, Ignatie D. Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainstein, Eugeniu, Gramă, M. Grajdean, G. Solonovki, A. Glușchevici Ivan, Vas. Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. I. Cazacu, Afanasie Sih. Bradovschi, Preotul Filip Uatu, Învățător Ion Iorga, V. Bozdarevici, D. S. Pisarevski, Simion Lozovan, N. Coandă, Stefan Cocerva, Altăr indescifrabil, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, I. Stahi, I. Cujuhar, L. Țurcan, T. Botezat, N. I. Cioban, procuror Kiersnovski, N. Mahu, I. A. Cantiș, M. S. Caiuc, D. I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmațki, Leon Cărbun, An. Popovsky, L. Vârtej, E. Nicu, C. Beleavski, C. Stefana, V. Murafa, indescifrabil, D. Gropa, Popovsky, M. A. Baron, I. Petrușcă, Cuțuleac, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamțu, Filip Miha, Comisarul ținutului Soroca Săcară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preotul Nicanormurafa, Teodosie Spiridonovici Javmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovski, Hristofor Dăncilă, I. Bârcă, Sergie Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleșcov, Ivan Ivanovici Tepirovan, Anton Beliovski, Iv. Popovski, N. de Pleșcov, indescifrabil, Nicolae Prodan, N. Cantemir, Emilian Herț, P. Ianevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Acsentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicolae Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coșciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei P. Botezat, I. Voloh, indescifrabil, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Gușchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Romasc, Justin Nicolaevici Nacu, indescifrabil, T. Antonovici, Emilian Filipovici Negruș, Pavel Dalmațchi, Teodor Petru Cocervă, Ivan Petru Cocervă, iar pentru cei neștiutori de carte și pentru sine au semnat:

Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatievici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druță, Eftimie Eftimievici, indescifrabil, Andrei Aristarhovici Sârb, Teodor Luchici Damaschievici, Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovski, Ivan Profirevici Coșciug.