Ședința Consiliului Național al Bucovinei din 27 octombrie 1918

290

Consiliului Național al Bucovinei, reunit în prima ședință, în 27 octombrie 1918, ia o serie de decizii administrative cu privire la gestionarea treburilor țării și își alege structurile de conducere.

Ședințele Consiliului Național din Bucovina
II III IV V

Proces verbal

Ședința s-a deschis la orele 4 d .m.

Dl. Doctor Iancu Flondor salută pe membrii Consiliului național și roagă să se facă alegerea prezidiului.

Se aleg prin aclamațiune: Dl. Doctor Iancu Flondor ca președinte, Dionisie Bejan, Dr. Dori Popovici și Sextil Pușcariu ca vicepreședinți și D-nii. Dr. V. Bodnărescu, Dr. R. Sbiera și L. Tomoiagă ca secretari.

Dl. Dr. Iancu Flondor, mulțumind pentru încrederea ce i se aduce, declară că, primind prezidenția, este gata să jertfească totul pentru înfăptuirea voinței poporului român din Bucovina.

Dl. Dr. Ștefan Saghin roagă pe deputații din camera imperială să binevoiască a da lămuriri cu privire la raportul momentan al Bucovinei cu guvernul din Viena.

Dl. Dr. Iancu Flondor răspunde că nici o singură națiune din Austria nu mai recunoaște guvernul austriac și că consiliile naționale ale diferitelor națiuni înlocuiesc guvernul.

Dl. Gheorghe Grigorovici spune că depinde de noi și nu de guvernul din Viena, care va fi viitorul națiunii române și al țării noastre. Cu cât mai curând și mai bine ne vom constitui cu atât mai mari drepturi ne vom asigura. Cu Ucrainienii și cu celelalte națiuni conlocuitoare trebuie să ne înțelegem într-un mod oarecare. Dar, organizându-ne astăzi și luând conducerea și afacerile țării asupra noastră, grija noastră cea mai mare trebuie să fie aprovizionarea, pe care vom înlesni-o, căutând să intrăm în strânsă legătură comercială cu Rusia și cu Basarabia. Declară, ca democrat socialist, că intră în consiliul național și e gata să conlucreze, dar nu va depune drepturile sale de deputat al muncitorimii pe care va reprezenta-o și aici ca orișiunde. D-sa. voiește o Românie Mare care să cuprindă toate teritoriile românești, dar o Românie cinstită și dreaptă, căci D-sa mai are pe lângă sentimentele sale naționale încă și alte sentimente, adică cele umane care, după părerea D-sale, stau mai presus de toate. Crede că nu vom lua pildă de la Maghiari, ci vom căuta să facem dreptate egală, prin care vom alipi mai ușor și mai curând pe cei străini.

La propunerea D-lor. Dr. Iancu Flondor și Dr. Ipolit Tarnovschi se aleg pentru reprezentanța în afară a Consiliului național, D-nii: Gheorghe Grigorovici, Alex. Hurmuzachi, Dr. Sextil Pușcariu și Gheorghe Sârbu.

Se primește unanim propunerea D-lui. Gheorghe Șandru, ca Dl. Dr. Iancu Flondor să prezideze această reprezentanță.

Dl. Victor Tomoșciuc propune crearea de secțiuni pentru ca să nu se facă acumulați de funcții în singuratice persoane.

Dl. Dr. Vasile Bodnărescu propune ca Dl. Dr. Iancu Flondor să prezideze toate secțiile. Propunerea se primește unanim.

Dl. dep. Grigorovici declară din nou că secția cea mai importantă este cea a aprovizionării, deoarece e pericol ca în scurt timp să ne lipsească atât apa, cât și lumina, căci guvernul actual, pierzându-și capul, n-a îngrijit nici de combustibil nici de petrol.

Dl. Dr. Iancu Flondor propune pe lângă secția pentru externe deja constituită, crearea a încă două secții, una pentru aprovizionare și una pentru administrație.

În secția pentru aprovizionare se aleg D-nii: Gheorghe Sârbu (prezident), Dr. Vasile Marcu și Aurel Zurcan.

În secția administrativă, care fiind cea mai mare, va consta din sub secții, se aleg următorii domni:

Boncescu Gheorghe, Bejan Dionisie, Dr. Bodnărescu Vasile, Bucevschi Dimitrie, Candrea Ioan, Clain Cornel, Dan Dimitrie, Flondor Nicu, Dr. Haminca Cornel, Iacoban Mihaiu, Dr. Dori Popovici, Dr. Popovici Eusebie, Dr. Saghin Ștefan, Șandru Gheorghe, Dr. Sbierea Radu, Simionovici Teofil, Dr. Tarnovschi Ipolit, Tomasciuc Victor, Tomoioagă Laurent, Zurcan Dimitrie, Isopescu-Grecul Const., Dr. Lupu Florea, Dr. Onciul Aurel, Dr. Vasilovschi Nicu, Voitcu Gheorghe, Voronca Aurel.

Dl. Dr. Sextil Pușcariu propune ca fiecare din diferitele secții să aibă dreptul de a coopta din afară de Consiliul național și alți domni cu vot consultativ; propunerea se primește.

La propunerea D-lui. Gheorghe Sârbu se alege un comitet executiv (biroul), care constă din D-nii: Dr. Iancu Flondor ca președinte, Dionisie Bejan, Dr. Dori Popovici, Dr. Sextil Pușcariu ca vicepreședinți, Dr. Vasile Bodnărescu, Dr. Sandu Sbierea și Laurent Tomoioagă ca secretari, Gheorghe Bencescul, casier și din D-nii: Gheorghe Grigorovici, Dr. Alex. Hurmuzachi, Dr. Const. Isopescu-Grecul, Dr. Aurel Onciul, Teofil Simionovici, Gheorghe Sârbu.

Dl. Gheorghe Sârbu comunică, că în afacerea aprovizionării vor trebui luate măsuri ca toate națiunile conlocuitoare să fie mulțumite, deoarece în vremuri atât de grele nu putem exclude pe nimeni. Consiliul național aprobă pe deplin părerea D-lui. Sârbu.

Se decide de a trimite în 29 octombrie o delegație la guvern, care să ceară informațiuni de la contele Etzdorf. La propunerea D-lui. Dr. Iancu Flondor se aleg în această delegație pe lângă Dl. Dr. I. Flondor, D-nii Gheorghe Grigorovici și George Sârbu.

Dl. Victor Tomasciuc amintește de martirii noștri naționali, roagă să nu uităm de ei și propune ca delegația care se va prezenta mâine la guvern să ceară imediata eliberare a deținuților politici. Afacerea aceasta aparținând secției administrative, consiliul național o trece în competența acestei secții, creând urgență.

La propunerea D-lui. Dimitrie Zurcan  se decide de a interveni imediat pe lângă forurile competente, ca regimentele țării să se reîntoarcă fără întârziere în țară.

Dl. Dr. Iancu Flondor dispune imediata înștiințare a deputaților din parlament și a membrilor Consiliului național neprezenți, despre alegere.

La rugămintea D-lui. Dr. Vasile Marcu, D-nii din comitetul Societății pentru cultura și literatura română pun la dispoziția Consiliului național localurile societății, iar Dl. dep. Gheorghe Sârbu pune la dispoziția biroului localul societății “Progresul”.

La propunerea D-lui. Dr. Iancu Flondor se decide de a face un împrumut provizoriu până la stabilirea afacerilor financiare.

Trecându-se la constituirea secției administrative se aleg, la propunerea D-lor. Aurel Zurcan și Dr. Nicu Vasilovschi, D-nii. Dr. Dori Popovici (prezident), Dr. Nicu Vasilovschi  (vice-president.), Victor Tomașciuc (secretar), în prezidiul acestei secții.

La propunerea D-lui. Dr. Dori Popovici se decide crearea următoarelor sub secții:

1) Administrația internă; 2) Siguranța publică; 3) școala; 4) biserica și fondul; 5) finanțe; 6) comunicația și poșta; 7) higiena; 8) justiția; 9) agricultura; 10) comerțul și industria.

Dl. Aurel Tomoioagă spune că constituirea secției administrative cu subiecțiile ei e de o importanță mare și de aceea ar fi bine să nu facem lucruri pripite și mai întâi să răzgândim și să studiem bine aceste afaceri și propune amânarea constituirii pe mâine (28 octombrie) la orele 5 p.m. când vom auzi și rezultatul delegației trimise la guvern. Propunerea se primește cu unanimitate.

Dl. Alecu Procopovici comunică că, după spusele mai multor domni, se pregătește evacuarea Universității, adică a bibliotecii și a institutelor, și roagă să se intervină de urgență contra acestor dispozițiuni, Universitatea fiind averea țării. Dl. Dionisie Bejan sprijinește propunerea D-lui. Procopovici, care se primește.

După expunerile D-lor. Victor Tomașciuc și Aurel Zurcan, guvernul a sistat evacuarea oficiilor și a Universității, rămânând de a se evacua numai actele cele mai însemnate de la guvern.

La propunerea D-lui. Gheorghe Șandru se decide de a interveni la Dl. Const. Tarangul, șeful poliției, referitor la siguranța publică.

La propunerea D-lor Aurel Voronca și Laurent Tomoioagă se decide imediata sistare a achizițiilor și oprirea oricărui export.

Sfârșitul ședinței la orele 7 d. m.

Cernăuți, la 27 octombrie 1918

Laurent Tomoioagă, Secretar

După constituirea din 27 octombrie, Consiliul trimite în 2 decembrie o notă guvernului român.