Ședința Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918

611
Sfatul Țării din Basarabia între 1917-1918
Sfatul Țării din Basarabia între 1917-1918

Proces verbal al ședinței Sfatului Țării din Basarabia, din 27 martie 1918. În această ședință, Basarabia a decis unirea cu România. Rezoluția de unire a Blocului moldovenesc a fost votată de 86 deputați, 3 au fost împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 au fost absenți.

Ședința se deschide la orele 4 și 15 min p.m. sub președinția lui I. C. Inculeț în prezența următorilor membri ai Prezidiului: P. N. Halippa, B. M. Epuri, C. P. Misircov, I. A. Buzdugan.

În sală sunt prezenți: toți membrii cabinetului Republicii Moldovenești, Primul ministru al cabinetului român d. Marghiloman, d.Stere, Ministrul de război Hârjeu, anturajul primului ministru și alți mulți reprezentanți ai guvernului român.

Președintele: “Salut în numele Parlamentului nostru pe capul guvernului român, d. Marghiloman” (aplauze).

Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea noastră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silințele ca să ieșim cu cinste în acest moment istoric. Dați-mi voie să acorde cuvântul primului ministru d. Marghiloman pentru a face declarație cu ce scop a venit la noi (Voci: rugăm, rugăm).

La tribună se urcă primul ministru Marghiloman, întâmpinat cu aplauze furtunoase. Când acei prezenți în sală s-au liniștit, Primul ministru s-a adresat către ei în limba românească cu o cuvântare.

Actul unirii Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918
Actul unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

După ce a terminat și citirea mesajului guvernului român, primul ministru a declarat că el ar dori, ca parlamentul să poată discuta cu toată libertatea propunerea guvernului român și de aceea el cu reprezentanții săi părăsește sala.

În aplauzele furtunoase ale întregii țări, oaspeții români părăsesc parlamentul.

Președintele: “Domnilor deputați, are cuvântul pentru a face o declarație în afara de ordinea zilei, reprezentantul blocului moldovenesc, deputatul Cijevschi.”

Dep. Cijevschi: “Blocul moldovenesc, având în vedere activitatea și meritele luptătorului politic și profesorului savant Stere, basarabean a hotărât să îl primească în mijlocul său”.

Președintele Inculeț: “Domnilor deputați, eu am avut fericirea să fac revoluția rusă la Petrograd, unde am văzut, că în toate organizațiile democratice și revoluționare, cari s-au creat acolo, cei mai doriți oaspeții au fost emigranții. Eu cred că reîntoarcerea mucenicului regimului țarist, a luptătorului pentru idealurile cele mai frumoase, a profesorului Stere nu poate fi trecută cu tăcerea, și eu propun să îl primim în mijlocul nostru, ca pe deputatul nostru (aplauze furtunoase pe toate băncile).

Toți deputații se scoală în picioare și-l ovaționează lung și furtunos pe profesorul Stere.

În strigătele “Trăiască profesorul Stere” și în aplauzele necontenite ale întregii săli, profesorul se urcă la tribună și mulțumește adunării”, după care ține o cuvântare.

Președintele: Domnilor deputați, dați-mi voie să stabilim următoarea ordine de zi a ședinței noastre: dintâi să ascultăm declarațiile reprezentanților diferitelor grupări, și pe urmă rezoluțiile propuse să le punem la vot”. (Adunarea se unește cu propunerea).

Atunci cuvântul îl are deputatul Buzdugan, reprezentantul Blocului moldovenesc.

Deputatul Buzdugan înaintea citirii declarației Blocului moldovenesc spune: “În numele Blocului moldovenesc, cari întotdeauna a fost straja intereselor poporului moldovenesc, apărând cu râvnă drepturile lui de orice tentative venite de oriunde, în numele Blocului moldovenesc care de astăzi înainte va fi blocul românesc, care va apăra drepturile întregului neam românesc, am marea cinste, ca în această ședință istorică a Sfatului Țării, să dau citire următoarei declarații”.

Mai departe citește declarația / rezoluția Blocului moldovenesc (aplauze prelungite).

Aceiași declarație citește în limba rusă deputatul Cijevschi.

Dep. Țiganco: “Eu mă voi mărgini la rezoluția pe care a scos-o fracțiunea țărănească: Fracțiunea țărănească recunoscând toată importanța chestiunii unirii Republicii neatârnate moldovenești cu Regatul român, în această clipă de o importanță politică extraordinară în fața istoriei scumpului său popor și neavând împuternicirea acestui popor pentru rezolvarea acestei chestiuni, credem necesar a o predat la hotărârea votului întregului popor (referendum) sau a adunării constituante, ca exponentul voinței suverane a poporului cu condițiunea că această voință va fi liberă în Republica Moldovenească liberă și neatârnată.

Fracțiunea țărănească, care singură exprimă dorințele poporului și care reprezintă majoritatea adevărată a populației, declară, că ea, apărând neatârnarea Republicii Moldovenești, în același timp socoate posibilă formula unirii popoarelor înfrățite moldovenesc și românesc într-o alianță federativă strânsă”. (Aplauze pe unele bănci)

În numele populației germane din Republica Moldovenească deputatul Von Lesch declară: “În calitate de reprezentant al tuturor germanilor din Republica Moldovenească, care se ridică la mai bine de 75.000 în numele fracțiunii mele declar, că populația germană nu ne-a împuternicit să hotărâm chestiunea alipirii Republicii Moldovenești oriunde ar fi; la această chestiune poate da răspuns congresul tuturor germanilor din Republica Moldovenească. De aceea noi ne abținem de la vot”.

În numele bulgaro-găgăuzilor, deputatul Misircov declară:  “Fracțiunea bulgaro-găgăuzilor m-a împuternicit să declar, că ea în niciun caz nu se socoate în drept fără împuternicirea populației găgăuze și bulgare din Basarabia, se discute și să hotărască chestiunea alipirii Basarabiei la orice stat vecin. Chestiunea înțelegerii cu statele străine, care ar limita drepturile politice și neatârnarea Basarabiei, după părerea fracțiunii, poate fi pusă în discuție și rezolvată numai de către adunarea constituantă a Republicii Moldovenești, aleasă liber de către tot poporul, de aceea fracțiunea bulgaro-găgăuză în chestiunea unirii Basarabiei la România în orice condițiuni se abține de la vot”.

Reprezentantul populației ucraniene deputatul A. D. Osmolovschi declară: “Când Ucrainienii ne-au trimis pe noi în Sfatul Țării, ne-au dat mandat, ca fii credincioși ai Republicii tinere, s-o păzim și s-o întărim.

Chestiunea alipirii ei oriunde ar fi nici nu s-a ridicat. Și de aceea noi, neavând împuternicire pentru acest scop, nu ne socotim în drept a hotărî o chestiune de importantă atât de mare; după părerea noastră ea poate fi rezolvată numai prin voința întregului popor al Republicii Moldovenești exprimată prin adunarea constituantă”.

În numele Polonezilor iese deputatul Dudchievicz: “Regret foarte mult că în această zi solemnă pentru populația moldovenească, eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilărrii atât a națiunii moldovenești cât și a celei poloneze: limba moldovenească n-o cunosc, iar pe cea poloneză nu o vor putea înțelege Moldovenii.

În această zi măreață, eu salut călduros nefericitul și în același timp fericitul poporul moldovenesc înfrățit, care în sfârșit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sânge.

În numele poporului polonez susțin în întregime unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc moldovenii locuitorii băștinași ai acestei țări.”

Din partea ligii culturale rusești iese deputatul A. F. Greculov: „Chestionare unirii Basarabiei astăzi în ordinea urgentă, sub nici un motiv nu poate fi rezolvată; ea poate să fie rezolvată numai de către adunarea constituantă moldovenească”.

Deputatul Țiganco, în numele fracțiunii țărănești, roagă să se întrerupă ședința pentru a discuta chestiunea, dacă fracțiunea va putea vota propunerea blocului.

Președintele suspendă ședința pentru 10 minute.

După redeschiderea ședinței, deputatul Bârcă (Teodosie) dă citire declarației unei părți a fracțiunii țărănești, care s-a separat de acea fracțiune:

“Noi mai jos iscăliții deputați moldoveni, ne-am hotărât astăzi, în această zi măreață și sfântă pentru națiunea noastră să ne unim cu toți Moldovenii din Sfatul Țării pentru făptuirea unirii noastre cu frații de sânge din România (aplauze). Eu cred că din cei ce împărtășesc părerea noastră sunt încă mulți”.

Dep. Halippa, de pe bancă: “Sunt mulți de aceștia!”

În numele muncitorilor, deputatul Crivorucov, declară: “Având în vedere seriozitatea momentului, când Sfatul Țării, sub influența unei politici fără răspundere a unei grupări mici, este chemat să săvârșească un act de importanță istorică mare și recunoscând că Sfatul Țării nu este împuternicit pentru aceasta de către poporul republicii, eu ca reprezentant al clasei muncitoare, țin de datoria mea să arăt,că clasa muncitoare își declină răspunderea pentru actul care se înfăptuiește în spatele lui, și refuză de a lua parte la votare”.

Președintele, adresantu-se adunării, întreabă, cum să se facă votarea rezoluției Blocului și a altor rezoluției.

Dep. Cijevschi, în numele Blocului moldovenesc, cere ca votarea să se facă nominal și deschis.

Dep. Țiganco, în numele fracțiuni țărănești cere vot secret.

Președintele dă cuvântul unui orator să se pronunțe pentru votul deschis și unuia pentru secret.

Dep. Buzdugan (ține o cuvântare) se pronunță pentru votul deschis, motivând că în acest moment istoric important, fiecare trebuie deschis și cu curaj, să-și exprime părerea în fața poporului întreg și a țării, ca poporul și istoria să știe adevărata opinie a fiecărui deputat ce își dă votul.

Dep. Diaconovici, vorbește împotriva votului deschis, găsind că numai votul secret poate da fiecărui deputat posibilitatea, fără ingerințe din partea oricui ar fi, să-și spună cuvântul său în această chestiune atât de importantă pentru întreaga țară.

Președintele: „Propun să se voteze nominal chestiunea – să se facă votarea deschis sau secret. Rezultatul votului este următorul: pentru votul deschis s-au pronunțat 82 deputați, contra 27 și 16 s-au abținut.”

Președintele: “Pun rezoluția Blocului moldovenesc la vot deschis nominal”.

Se votează și după aceasta Președintele cu vicepreședintele număra voturile.

Președintele I. C. Inculeț: „Cu adâncă emoțiune vă duc la cunoștință rezultatul votării. Domnia voastră cu un unanimitate de voturi m-ați pus în capul Sfatului Țării și în mod cinstit, ca un revoluționar adevărat și democrat, am muncit pentru binele poporului.

În fracțiunea țărănească s-a spus astăzi, că eu nu fac ceea ce s-ar cuveni și n-am muncit cât a trebuit.

Eu, Domnilor, până la vârsta de 15 ani am fost țăran și interesele țărănimii îmi sunt scumpe. Fiecare pas al meu este pătruns de iubire față de țărani și fiecare pas al meu a fost dictat de interesele și nevoile țărănimii; eu întotdeauna am fost pentru ea și niciodată nu m-am lepădat de ea, nu mă lepăd nici în acest moment grav. Domniile voastre cunoașteți bine părerile mele și evoluția lor, și iată vă spun, că tot ce se face acum se face în interesele țărănimii noastre. Aici se spunea că se poate sta la o parte.

Poate, dar nu țăranii, care în afară de pământ nu se pot aștepta la nimic. Și eu cu conștiința curată vă spun, că actul unirii, care se săvârșește astăzi, se face pentru binele țărănimii și conștiința mea, a alesului lor, este curată.

Și acum, domnilor deputați, să-mi dați voie să vă duc la cunoștință rezultatul votării. Pentru rezoluția Blocului moldovenesc au votat 86 deputați, împotrivă 3; s-au abținut 36; absenți 13.

Cu majoritate de 86 voturi împotrivă a 3 rezoluția pentru unirea Basarabiei cu România a Blocului moldovenesc este primită (aplauze furtunoase). Trăiască unirea cu România mamă!”

În acest timp în sala ședinței își fac apariția oaspeții români în cap cu primul ministru d. Marghiloman.

Președintele comunică capului guvernului român, d. Marghiloman, rezultatul votului Parlamentului.

O nouă explozie de aplauze și strigăte “Vivat!”, “Trăiască România!”.

După propunerea Președintelui, secretarul Sfatului Țării, deputatul Buzdugan dă citire declarației primite de către Sfatul Țării, în limba moldovenească, care este ascultat în picioare de toată asistența.

La tribună se urcă d. Marghiloman primul ministru al României și declară: ”În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare” termină el (Aplauze furtunoase și strigăte: “Vivat!”, “Ura!”, “Trăiască România Mare!”, “Trăiască Unirea în veci!”).

Din public se aruncă flori deputaților.

Președintele Sfatului Țării I. C. Inculeț pune întrebarea primului-ministru d. Marghiloman: primește guvernul român condițiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluția Blocului moldovenesc, primite de către parlament ca declarație a Sfatului Țării?

Primul ministru d. Marghiloman se urcă din nou la tribună și declară că guvernul român primește în întregime atât litera cât și sensul condițiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluția Blocului moldovenesc, primite ca declarație a Sfatului Țării (aplauze furtunoase și strigăte “Ura”, “Trăiască unirea”, “Trăiască România Mare, nouă”).

Deputații și publicul ovaționează pe președintele I. C. Inculeț, primul-ministru Ciuhureanu și ministrul Pelivan. Președintele, la ora 7 și 20 seara, declară închisă ședința Sfatului Țării.

Președintele Sfatului Țării Inculeț

Secretari I. Buzdugan, B. Epuri