În 8 februarie 1859, după jurământul din Adunarea Electivă a Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza, acum domn al Moldovei și Țării Românesti, emite o proclamație către poporul român.
NOI ALEXANDRU ION I
Cu mila lui Dumnezeu și voința națională
Domn Moldovei și al Țării Românești
La toți de față și viitori sănătate
Voința Nației prin legiuitele sale organe, Adunările Naționale Elective din Iași și București, ne-a ales Domn Moldovei și al Țării Românești.
Acest mare act național, săvârșit prin unanimitatea voturilor amîndorora Adunărilor, a unit tronurile lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul.
În ochii Noștri, acest act este triumful unui princip mântuitor ce face să bată în inimile tuturor Românilor: frăția românească!
Suindu-Ne pe tron cu numele de Alexandru Ion I, mândru și fericit de a vedea numele Nostru înscris în rândul Domnilor Țării Românești, cea întâiu datorie a Noastră este de a Ne adresa către Voi, iubiților compatrioți, din Țara Românească, de a Vă ura pace și fericire și de a Vă spune cari sunt cugetările și țintirile Noastre.
Înainte de a Ne sui pe tronul Țării Românești, Noi în fața Adunării, am făcut următorul jurământ:
“Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării că voiu păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voiu priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voiu avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea Nației române.
Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie într-ajutor!”
Linia noastră de purtare în oblăduirea Țării Românești, nu o putem mai bine arăta decât întrebuințând aceleași cuvinte ce am rostit la suirea Noastră pe tronul Moldovei.
Vom fi Domn Constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării Elective și toate stăruințele Noastre vor avea de țel deszvoltarea noilor instituții ce ne-a recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor, ce sunt menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale statelor moderne.
Pentru că aceste mari reforme să aibă drept resultat fericirea obștească, Noi sfătuim și îndemnăm pe tot compatrioții noștri, de orice stare și condiție, ca să uite desbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea dintre fiii aceleiași țări și nații, numai o deplină armonie între clasele societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărească; și așa și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.
Misia Noastră, deși frumoasă este foarte grea! Noi nu vom putea-o împlini decât, dacă vom avea îmbrățișarea sinceră și sprijinul puternic al compatrioților noștri, toate zilele Noastre vor fi întrebuințate în chip de ale merita și dobândi.
Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici, cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirii. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea. Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalității celei mai stricte, trebuie dar să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor, fiecare cetățean, fără osebire, să fie apărat în onoarea, în viața și averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirii autorităților publice.
Precum dar, vom avea de bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, tot așa guvernământul Nostru este hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toată asprimea legilor toată călcarea de lege.
Aceasta este profesia Noastră de credință, ce o adresăm Țării Românești, întocmai precum am adresat-o și Moldovei. Ea arată toată mărimea și greutatea misiei, ce ne este încredințată de către Voința Națională. Vom avea însă curagiul de a o primi și energia de a o împlini; căci ne rezemăm pe concursul înțelept și patriotic al unui popor, ce voiește a se regenera și a se face vrednic de mărirea numelui său de: Nație Română.
Tuturor compatrioților Noștri le trimitem Domneștile și Frățeștile Noastre urări; și Dumnezeu să binecuvânteze Principatele Unite.
Datu-s-a în Domneasca Noastră reședință a Țării Românești, București, în ziua de 8 februarie, anul 1859, iar al Domniei în Principatele Unite cel întâiu.
Alexandru Ioan I
