Congresul militarilor moldoveni, desfășurat la Chișinău, între 20-27 octombrie 1917, a adoptat o serie de rezoluții.
Rezoluțiile primului congres militar Moldovenesc
I Despre Republica federativă rusească
Fiindcă Rusia e foarte mare și înlocuită de o mulțime de popoare, fiecare cu cultura lui deosebită și cu conștiința națională, ocârmuirea centrală din Petrograd numai împiedică propășirea culturală a națiilor și îmbunătățirea stării lor economice.
În vederea acestei împrejurări, întâiul congres ostășesc a hotărât: să se recunoască că forma cea mai potrivită a ocârmuirii Rusiei este republica federativă democratică.
II Despre autonomia Basarabiei
Având în vedere cultura națională a neamului moldovenesc și trecutul său și plecând de la principiul revoluției, că fiecare norod are dreptul singur să hotărască de soarta sa, congresul în dorința de a uni neamul moldovenesc și a-i chezășui drepturile lui naționale și propășirea lui economică și culturală a hotărât: să declare autonomia teritorială și politică a Basarabiei. Pentru apărarea drepturilor și intereselor autonomiei Basarabiei, pe lângă stăpânirea vremelnică să fie un împuternicit al neamului moldovenesc.
III Despre naționalizarea oștirilor moldovenești
Găsind că rânduiala veche de a întocmi oștirile amestecând la un loc felurite neamuri, era așezată pe temeiuri antidemocratice, și avea de scop slăbirea noroadelor și totodată recunoscând, că numai sub steagurile moldovenești și condus de ofițeri moldoveni, poporul moldovenesc va putea apăra patria (țara) și slobozeniile câștigate prin revoluție, congresul a hotărât: să se înceapă cât mai degrabă alcătuirea oștilor moldovenești de tot felul de arme. Pentru formarea și ocârmuirea lor să se alcătuiască în cel mai scurt timp comitetul general ostășesc moldovenesc în frunte cu un comisar pentru afacerile militare moldovenești și cu un împuternicit în Stavcă. Comitetul general va alcătui proiectul naționalizării oștilor moldovenești și va începe a introduce naționalizarea în viață.
IV Despre cohortele moldovenești
Pentru potolirea anarhiei și susținerea rânduielii în Basarabia pe vremea demobilizării, congresul a hotărât: să se sporească numărul cohortelor de la 16 până la 100, având fiecare comportă câte 100 de soldați. Afară de aceasta, soldații moldoveni din cavalerie să fie deosebiți și trimiși în Basarabia, în schimbul părților de cavalerie, care dețin de pază acuma în țara noastră.
V Despre Sfatul Țării
Întâiul congres ostășesc moldovenesc a hotărât: pentru ocârmuirea Basarabiei în cel mai scurt timp să se alcătuiască Sfatul Țării. În el vor intra 120 de deputați în felul următor: Moldovenii vor avea 84 de locuri (70%) și celelalte neamuri din Basarabia 36 de locuri (30%). 44 deputații Moldoveni se vor alege din congresul de față; 30 deputați de la țărani și 10 de la organizațiile și partiile moldovenești. Să li se dea în Sfatul Țării 10 locuri (pe deasupra celor 120) Moldovenilor de peste Nistru, dacă dânșii vor voi să se prindă. Unirea cu capitaliștii nu-i dorită. Sfatul Țării va fi vremelnic și va ființa numai până la alcătuirea adunării întemeietoare basarabene. Toate așezămintele Administrative din Basarabia se supun pe deplin Sfatului Țării. Îndată ce se va înființa Sfatul Țării, toate comitetele din Basarabia capătă un caracter curat profesional și n-au dreptul de a se amesteca în treburile politice.
VI Despre pământ și colonizare
Congresul a hotărât: pe tot pământul Basarabiei cu bogățiile dintr-însul și de pe dânsul e moștenirea locuitorilor ei. Pământurile mănăstirești, bisericești, cazone și celelalte, fără plată trec în mâna celor, care le vor lucra cu brațele lor. Stăpânirea de pământ se desființează pentru totdeauna. Împărțirea pământului se va hotărî în adunarea întemeietoare basarabeană.
Colonizarea Basarabiei cu străini oprită. Au dreptul de a veni în Basarabia numai acei din basarabeni, care sub stăpânirea veche au fost nevoiți să părăsească țara.
VII Despre adunarea întemeietoare
Congresul a hotărât să se lucreze pretutindeni pentru alegerea și susținerea candidaților moldoveni în adunarea întemeietoare.
VIII Despre naționalizarea școalelor, așezămintelor și a dregătoriilor din Basarabia
Congresul la hotărât:
Să se naționalizează în cel mai scurt timp școlile, așezămintele și dregătoriile din Basarabia autonomă.
Învățământul să fie îndatoritor și fără nici o plată: toate școlile se vor întreține din banii țări.
Toate școlile cazane mijlocii, atât ale ministerului de învățământ, cât și ale altor ministere trebuie să treacă în mâinile zemstvei guberniale basarabene.
În mâinile zemstvei guberniale trec seminariile și institutele de învățători, școlile tehnice, școlile de gospodărie și școlile de vierie; Toate aceste școli trebuie să fie naționalizate.
Împărtășind hotărârile zemstvei guberniale despre naționalizarea școlilor, congresul recunoaște că școala națională e treaba întregului norod și nu numai a unor organizații profesionale sau așezăminte obștești, cum a fost până acum.
Zemstvele ținutale numaidecât să îndeplinească toate hotărârile zemstvei guberniale despre naționalizarea școlii moldovenești.
Zemstva Achermanului și altele, care împiedică naționalizarea școlilor moldovenești, este îndatorită să iei toate măsurile pentru înființarea școlilor moldovenești în satele locuite de Moldoveni
Toți învățătorii basarabeni sunt chemați la munca obștească pentru înfăptuirea școlii naționale, așezate pe temeiuri democratice
Să se facă cunoscut sfaturilor pedagogice ale tuturor școlilor din Basarabia, că trebuie luate măsuri grabnice pentru naționalizarea școlilor și predarea învățământului în limba moldovenească
IX Despre învățământul în afară de școală
Congresul recunoaște, că trebuie cât mai degrabă înființat învățământul în afară de școală pe temeiuri naționale; organizarea cade în sarcina zemstvelor de ținut și gubernie din Basarabia.
X Despre Moldovenii de peste Nistru
Congresul a hotărât: să se propune Moldovenilor de peste Nistru 10 locuri în Sfatul Țării și să dea tot sprijinul organizației lor lor. Să se îndrepte către stăpânirea vremelnică și rada ucraineană cu cererea ca Moldovenilor de peste Nistru să li se încuviințeze aceleași drepturi pe care le au alte neamuri în Basarabia autonomă.
XI Despre fondul național
Să fi însărcinat Sfatul Țării a se îngriji pentru facerea fondului național.
Congresul în sfârșit a hotărât că în viața nouă democratica a Basarabiei vor fi chezășuite drepturile naționale ale tuturor noroadelor mici din Basarabia.
Președintele congresului,
rotmistr. V. Cijevschi
Secretar podporucic Gh. Nastas
Chișinău, 25 octombrie 1917
