Rezoluțiile primului Congres național al corpului didactic din Basarabia, desfășurat între 25 mai – 28 mai 1917

190

Rezoluțiile primului Congres național al corpului didactic din Basarabia, desfășurat între 25 mai – 28 mai 1917.

  1. De la 1 septembrie 1917 școlile din satele moldovenești sau în majoritate moldovenești, se vor preface în școli moldovenești.
  2. Limba rusească se va învăța în aceste școli ca obiect de învățământ îndatoritor, începând de la anul al treilea, în 6 ceasuri pe săptămână.
  3. În școlile cu două clase, limba rusească se va învăța tot de la al treilea an, în câte 6 ceasuri pe săptămână.
  4. Să se deschidă școli moldovenești și la orașe.
  5. Programele școlare să fie în conformitate cu programele rusești.
  6. În Chișinău și în ținuturile unde Moldovenii sunt în majoritate, să se deschidă încă la 1 septembrie 1917 câte un gimnaziu de băieți și câte unul de fete.
  7. Programele gimnaziilor să fie potrivite cu cele ale gimnaziilor rusești, dar limba rusească și istoria și literatura rusească să se predea după un program pe care-l va lucra o comisie anume.
  8. La Universitatea din Odessa și la cea din Kiev să se deschidă câte o catedră de limba, literatura și istoria moldovenească, până când se va înființa o Universitate la Chișinău.
  9. Religia e obiect de învățământ îndatoritor pentru toți Moldovenii din școlile de toate dreptele.
  10. Limba de predare a acestui învățământ va fi pentru toți elevii moldoveni, limba moldovenească.
  11. Religia va fi predată de preoți, iar în caz de lipsă de către învățători, diaconi și dascăli.
  12. Preoții vor fi răsplătiți pentru osteneala aceasta a lor, dându-li-se leafă.
  13. În școlile începătoare dascălii îi vor învăța pe copii și cântarea bisericească moldovenească.
  14. În gimnaziile moldovenești, care se vor deschide la toamnă, toate obiectele se vor preda în clasa I moldovenește, iar în clasele celelalte limba și literatura românească va fi îndatoritoare pentru elevii moldoveni și facultativă pentru cei de altă naționalitate.
  15. În seminarul de învățători din Soroca și în cel de învățătoare din Chișinău, precum și în institutul de învățători din Chișinău, învățământul să fie în limba moldovenească, iar în seminarul din Acherman limba românească să se introducă ca obiect de studiu obligatoriu în toate clasele.
  16. În școala eparhială de fete și în clasele pedagogice de la gimnaziu, limba română se introduce ca obiect de învățământ.
  17. În școala duhovnicească și în seminarul preoțesc învățământul se va face în limba moldovenească, începând cu clasa I-a.
  18. Congresul găsește că cea mai bună formă de ocârmuire pentru Rusia este republica democratică federativă, cu un palat și fără președinte, iar cât privește Basarabia, să i se dea cea mai largă autonomie teritorială și politică.
  19. Dorințele de cuprins politic și școlar ale congresului să fie aduse la cunoștința Stăpânirii vremelnice printr-o telegramă, care să se trimită numaidecât de către președintele congresului.
  20. În școala moldovenească se introduce alfabetul latinesc care va fi întrebuințat atât în cărțile didactice, cât și în scris.
  21. În viitor toată conducerea și supravegherea școlilor moldovenești să se facă de către moldoveni, și în limba moldovenească.
  22. În fruntea școlilor moldovenești să stea un sfat democratic cu un comisar, ca delegat al său.
  23. Fiecare ținut să aibă un sfat ținutal și câte un instructor, ca ajutor.
  24. Conducătorii și instructorii școlilor moldovenești să fie pregătiți în chip deosebit pentru școală și singura lor grijă să fie școală.
  25. Aceștia să nu atârne de alte organe, decât de ale vieții școlare.
  26. Învățătorii moldoveni să fie organizați în societăți ținutale care să fie întrunite în Societatea învățătorilor moldoveni din întreaga Basarabie.
  27. Pentru școlile de altă limbă să fie numiți instructori deosebiți.