Ședința Consiliului Național al Bucovinei din 12 noiembrie 1918

305

Ședința a doua a Consiliului Național al Bucovinei din 12 noiembrie 1918.

Ședințele Consiliului Național din Bucovina
I III IV V

 Proces verbal

Orele 5.45 p.m.

D-nul Flondor: Constat că sunt prezenți 34 de membri ai Consiliului național. O parte din cei absenți mi-au comunicat că sunt bolnavi, de la alții însă nu am nici o știre, se vede că din cauza comunicației întrerupte. Numărul de 34 este numărul cerut pentru valabilitatea ședinței. Deschid deci a doua ședință a Consiliului național.

Înalt Consiliul Național! Evenimentele din ultimele zile, sau, să zicem mai exact, din cele două săptămâni din urmă, vor fi cele mai importante pagini din istoria țării noastre. Nu voi să amintesc detaliile și peripețiile acestor zile, voiu releva însă unele momente. D-voastră știți că statul austriac în lichidare a dat națiunilor sale o vază prin manifestul împăratului Carol, pentru ca să se validiteze fiecare popor din fosta Austrie după judecata lui proprie. D-voastră știți că cea mai mare parte a națiunilor a refuzat, fie “expressis verbis”, fie tacit, a-și întocmi viața lor de stat în baza manifestului. Numai Românii bucovineni au fost nelămuriți asupra situației și anume mai ales deputații lor din Viena, neavând legătură cu poporul, au crezut că corespund datoriei lor dacă se constituie, în baza manifestului, ca Consiliul național. Românii bucovineni ar fi fost unica națiune austriacă care ar fi dus loialitatea până acolo, ca să ieie hotărârile lor în sensul manifestului. Însă Constituanta din 27 octombrie și-a luat hotărârile independent. Odată ce s-a făcut așa, e natural, că celelalte națiuni, mai bine zis Rutenii, au încercat tratative pentru a li se ceda o parte a țării. E natural că a fost sub demnitatea noastră a discuta pe baza pretențiunilor lor. Durere, însă, s-a aflat unul din mijlocul nostru care a discutat cu un rutenii, poate că optima fide, dar uitând că s-a pus astfel în contrazicere cu tot poporul. Noi eram înaintea unei situații, care cerea o hotărâre energică. Guvernul austriac ne-a refuzat nouă puterea pe care am cerut-o, a dat-o însă, “soi disant” silit rutenilor, și, ca să nu aibă aparența unei nedreptățiri, a dat-o și unui român. Făcând aceasta, a provocat nemulțumire și astfel a început anarhia în țară. Și-acum, când știe lumea că avem putere să împiedicăm dezordinea, când se vede că țara a ajuns să aibă o guvernare serioasă, adversarii noștri ar dori ca să intre anarhia. Noi neavând puterea să realizăm singuri idealul nostru, a trebuit să recurgem la ajutorul fraților noștri, care au și corespuns cererii noastre (strigăte: “trăiască”). E ceva caracteristic pentru situații, că îndată ce s-a lățit știrea că armata română va intra în țară, guvernatorii cei noi au părăsit-o. Am putut să luăm puterea fără luptă. Și armata a intrat în țară și a ajuns până la Cernăuți fără luptă. Îndată ce armata română a aflat în țară o putere, Consiliul național, reprezentat prin prezidiul său, era situațiunea clară pentru guvernul român și pentru armata română. Comandantul armatei a raportat la Iași: am aflat Consiliul național român la putere; a cerut informațiuni și răspunsul a fost, să ni se stea la dispoziție. Acum, când am ajuns să îngrijim singuri de țară avem o datorie sfântă. O muncă serioasă ne așteaptă. Datoria noastră față de tot și față de toate, fără deosebire de lege și de neam, e să restabilim pentru moment și pentru viitorul cel mai apropiat, buna pace. E o măsură provizorie, precum și Consiliul național e provizor. D-voastră veți hotărî mai departe cum și-n ce mod se va purcede, ca să fie reprezentate într-o constituantă viitoare toate stările, și atunci poate va fi un provizoriu, dar nici acum nu voim să creadă lumea, că voim să brutalizăm. Să arătăm că suntem un element de ordine. Și faptele cred că vor arăta că numai noi Românii suntem în stare să susținem ordinea. D-voastră ați făcut și o altă faptă mare: prin hotărârile d-voastră ați mișcat situațiunea dintr-un punct mort, creând și pentru regatul român în extern raporturi clare. Prin cererea noastră regatul român a fost pus în stare să ceară avizul Antantei și avizul acesta a fost că România a putut să purceadă la ocuparea Bucovinei (strigăte: “trăiască”), nu a Bucovinei până la Siret sau până la Prut, ci a Bucovinei lui Ștefan, a Bucovinei, pentru care a sângerat Grigore Ghica. Am încrederea că va fi ocupată în curând, și prin aceasta se va stabili liniștea în țară d-lor, fără voia lui Dumnezeu nu se întâmplă nici lucrul cel mai neînsemnat, și se-nțelege că trebuie să mulțumim lui Dumnezeu c-am ajuns acolo unde suntem. Am făcut-o în biserică prin serviciul divin. Dar trebuie să mulțumim și altuia, aceluia, care ne-a dat armata la dispoziție (strigăte: “trăiască”). Deci cu toții să-i mulțumim zicând: trăiască scumpul nostru rege Ferdinand al României! (Strigăte prelungite de “trăiască”). Acuma trecem la ordinea zilei.

Modest Scâlat: Cer cuvântul înainte de intrarea la ordinea zilei pentru a da o declarație.

Președintele Dr. Iancu Flondor: D-nul Scâlat are cuvântul.

Modest Scâlat: Voiu să dau următoarea declarațiune. Declar că nu am împuternicit pe fostul deputat din Parlament Dr. Aurel Onciul să deie în numele meu o declarațiune privitoare la soarta Românilor din Bucovina și a acestei țări, precum și, că nu l-am considerat și consider ca șef politic din momentul de când a luat o ținută care nu corespunde vederilor mele naționale românești (strigăte: “trăiască”).

Dr. Dori Popovici: Cer cuvântul în chestie formală.

Iancu Flondor: D-nul Dr. Dorin Popovici are cuvântul.

Dori Popovici: Deoarece pentru dezbaterile Consiliului Național nu există încă un regulament, propun să se aplice regulamentul fostei camere provinciale a Bucovinei.

Iancu Flondor: Cere cineva cuvântul la această propunere? Nu a cerut nimeni cuvântul. Aduc deci propunerea la votare. Cine e pentru să ridice mâna. Constat că propunerea e primită unanim.

Dr. Vasile Bodnărescu: Cer cuvântul înainte de-a intra în ordinea de zi, dacă se poate.

Iancu Flondor: Nu pot să vă dau cuvântul decât doar dacă admite camera. Dacă însă camera va dori să vă asculte, poftiți. (Camera o admite prin aclamațiune). Aveți deci cuvântul.

Vasile Bodnărescu: Am avut ocazia să văd înainte de câteva zile în Iași pe un domn, care figurează ca membru în Consiliul național. E d-nul Dr. Aurel Onciul. D-lui avea știre despre rezoluțiunile Constituantei din 27 octombrie și despre demersurile prezidiului Consiliului Național la Iași, și totuși s-a încumetat să se prezinte guvernului român cu niște documente, cerând ca guvernul român să nu trimită trupe în Bucovina. A prezentat și un memoriu scris în care declară că cedează o parte mare de țară Rutenilor. Cât am aflat din altă parte, dl Onciul a avut și cereri de natură financiară. A crezut însă să salveze situația proprie făcând propunerea să trateze al cu Românii bucovineni pentru alipirea Bucovinei la România. (Strigăte de: “furi, rușine”). A subscris actul așa: Dr. Onciul ca administrator al Moldovii de Sus. Țin de datoria mea să vă aduc la cunoștință faptul acesta. Și cred că e bine să se instituie un jurul de arbitri, compus din 5 membri, care să raporteze până la 14 zile dacă d-nul Onciul, după cele ce a făcut, poate să rămână membru al Consiliului Național. Fac deci propunerea formală în sensul acesta.

Președintele Iancu Flondor: Aduc propunerea la votare, cine e pentru propunere, să se scoale. Propunerea e primită unanim. Alegerea juriului de arbitri, de cinci membri, va fi al patrulea punct al ordinei de zi. Trecem la ordinea zilei. Dau cuvântul D-lui Dr. Radu Sbiera, ca secretar al Consiliului Național.

Dr. Radu Sbiera: Secția administrativă a Consiliului Național prezintă Consiliului Național următorul proiect de lege (citește proiectul).

D-nul Aurel Țurcan: D-le președinte, cer cuvântul.

Președintele I. Flondor: Are cuvântul d-nul Țurcan.

Aurel Țurcan: Fac propunerea, ca acest proiect să fie dat unei comisiuni de cinci membri spre studiere. Comisia aceasta să raporteze întâi plenului și apoi plenul să ieie în discuție proiectul. Pentru studierea proiectului în comisiune fac propunerea să se suspende ședință.

Iancu Flondor: D-nul Țurcan propune întreruperea ședinței pentru studierea proiectului în comisiune. Cine e coînțeles cu propunerea să ridice mâna. S-a primit. Vă rog, d-lor, să alegeți o comisiune. Întrerup credința pentru 5 minute pentru alegerea celor cinci membri (ședința se suspendă).

Ședința se redeschide la orele 6 1/2.

Președintele Iancu Flondor: Deschid ședința și rog pe d-nul secretar să constate rezultatul alegerii (D-nul secretar Dr. Sbiera comunică d-nului președinte, că în sala de alături se află un reprezentant al Românilor ardeleni). D-lor! Înainte de-a comunica rezultatul alegerii am onoarea a vă recomanda pe reprezentantul Românilor ardeleni, d-nul Nandriș (strigăte “Trăiască”, d-nul președinte invită pe d-nul Nandriș să ieie loc în sală). Acuma am onoarea a vă comunica rezultatul alegerii. Au fost aleși în comitet d-nii: Dr. Dori Popovici cu 29 voturi, Dr. Vasile Bodnărescu cu 29 voturi, Dr. Vasilovschi cu 29 voturi, Gheorghe Grigorovici cu 29 voturi și Dr. Lupu cu 29 voturi. Rog comisia să intre imediat în discuția proiectului. Pentru scopul acesta întrerup ședința.

Ședința se reia la orele 7,35.

Președintele Iancu Flondor: Deschid ședința. D-nul raportor al Comisiei are cuvântul.

Dr. Florea Lupu: Comisiunea are onoarea a aduce la cunoștință camerei rezultatul discuției asupra proiectului și a recomanda proiectul spre primire cu unele modificări (citește proiectul în forma lui propusă de comisie). Fac propunerea formală ca onoratul Consiliu să primească proiectul în forma aceasta în bloc fără discuție.

Dr. Vasile Marcu: D-le președinte, cer cuvântul.

Iancu Flondor: Are cuvântul d-nul Marcu.

Dr. Vasile Marcu: Fac contra propunerea formală ca să se deschidă discuția generală și apoi discuția specială.

Dr. Florea Lupu: Sunt contra deschiderii discuției.

Acest proiect e un provizoriu, și în vedere situațiunii concrete, în vedere evenimentelor care ne împing la hotărâri grabnice, rol încă o dată primirea în bloc a legii proiectate.

Dr. Vasile Marcu: E în interesul nostru căci acesta este un act de tot vașnic, e vorba de-o lege fundamentală care trebuie discutată în toate amănuntele ei.

Dr. Lupu: D-lor! Dați-mi voia să rectific pe d-nul Marcu. Legea aceasta nu e ceva definitiv, ci numai un provizoriu și chiar altă lege care o va înlocui, probabil iarăși va fi numai provizorie. Trebuie, deci, ca să creăm de activitate, să votăm imediat proiectul.

Dr. Marcu: După lămuririle acestea retrag propunerea mea.

Președintele Iancu Flondor: Deoarece a rămas numai o singură propunere aduc propunerea raportorului la votare. Constat însă că, suntem abia la a doua citire.

Dr. Florea Lupu: Fac propunerea să se treacă peste citirea a treia.

Iancu Flondor: Pun propunerea aceasta la vot. Propunerea e primită. D-nii care sunt pentru primirea proiectului de lege, să se scoale. Constat că legea e votată unanim.

Trecem la al doilea punct al ordinei de zi: numirea guvernului.

D-nul. Florea Lupu are cuvântul.

Dr. Florea Lupu: D-nul Iancu Flondor, până acum, cu mult noroc a știut să conducă afacerile naționale pe cale bună. Și dușmanii lui politici pot să spună că ne-a făcut cinste (strigăte; “bravo”). Ține de datoria mea ca în aceste vremuri de atâta însemnătate, eu care în trecut adesea m-am pieptuit cu d-lui să exprim sentimentele mele de recunoștință. Responsabilitatea pentru cele ce a făcut, d-nul Flondor a purtat-o până acum singur cu cinste. Pentru ca să poată și de-acum să poarte toată responsabilitatea, fac propunerea să lăsăm la discreția D-nului Flondor compunerea guvernului. Dacă va duce d-lui treaba la bun sfârșit, atunci și cinstea va fi a lui.

Președintele Flondor: Mulțumesc d-nului Lupu pentru încrederea ce a exprimat-o față de mine și primesc sarcina să formez un guvern. Fac propunerea să întrerupem ședința până la orele 9. În acest timp voi compune lista cabinetului și la reluarea ședinței voi comunica-o Camerei. Mai întâi însă trebuie să votăm propunerea d-ului Lupu. Are cuvântul d-nul Grigorovici.

George Grigorovici: Eu n-am avut intenția să iau parte la dezbaterile Camerei. Dar astăzi sunt necesitat să iau cuvântul în interesul muncitorilor. Merge adică zvonul, că d-nul președinte al Consiliului Național are de gând să creeze o stare excepțională, să declare starea de asediu în Bucovina. Pun deci întrebarea dacă putem avea încredere în d-nul Iancu Flondor, dacă d-lui începe activitatea sa în declararea stării de asediu de care nu e trebuință. Țara este liniștită. Că s-au împrăștiat arme în popor aceasta a fost o copilărie, și cu ajutorul jandarmeriei se poate restabili ordinea. Pun întrebarea dacă noi, muncitorii, suntem într-o stare de reacțiune ori de democrație, și aceasta mai ales și de-aceea, că starea de asediu ar pica și în spatele Românilor. Populațiunea ar înțelege, că prin intrarea României în acțiune, s-a creat o stare excepțională. Și nu e bine să cadă acest dubiu asupra armatei române. De-aceea cer lămuriri.

Președintele Flondor: Îmi este binevenită întrebarea asupra măsurilor ce sunt pe cale a se lua, poate chiar mâine. Mult nu vă pot răspudne pentru că multe cad în competența guvernului care se va forma abia. Ca președinte al Consiliului Național însă pot spune ce intențiune am la decretarea stării de asediu. Cum știți d-voastră toți, venind de la armată sau de la cadre, mulți oameni au luat arme, muniție, explozibile. Aici e o situațiune critică. D-voastră știți, că la o simplă schimbare de guvern, dar mai ales acum, se dezlănțuiesc patimi, care pot duce la complicațiuni serioase. Generalul Zadik a cerut deci ca populația să se dezarmeze, și de aceea chiar legiunea polonă s-a dezarmat, cu toate că Polonii ne sunt prieteni. Avem alternativa: ori intră România și se restabilește ordinea, prin dezarmarea  populației ori românii nu intră. Căci iată: d-nul Onciul l-a amenințat pe d-nul Zadik zicând: Dacă vei trece Siretele, vei da de rezistență, dar dacă vei intra în Cernăuți, va curge sânge. De aceea d-nul Zadik a cerut dezarmarea. Nu e iertat să se facă abuz de arme. D-lui a cerut starea de asediu în toată țara. Eu am rugat să se proclame starea de asediu numai acolo unde va trebui, și la cererea specială a d-nului Grigorovici am cerut ca în Cernăuți unde populația s-a purtat foarte liniștit, să nu se decreteze starea de asediu. D-nul Grigorovici a întrebat: reacție ori democrație? E vorba numai să se restabilească ordinea. Guvernul va veni cu un program și atunci lumea va judeca dacă e reacționar sau democratic.

Grigorovici: Eu cer deschiderea discuției asupra întrebării mele. Nu putem lua asupra noastră răspunderea pentru măsurile luate.

Președintele Flondor: Are cuvântul d-nul Tomoioagă.

Laurenție Tomoioagă: Fac contra-propunerea să trecem la ordinea zilei. Mâine când guvernul se va constitui se vor face interpelări.

Grigorovici: Cer amânarea stării de asediu. Noi nu consimțim să fie pusă țara sub stare de asediu.

Președintele Iancu Flondor: Starea de asediu e deja hotărâtă, și, pare-mi-se, chiar publicată. D-voastră puteți da guvernului porunca să ceară desființarea ei.

Laurenție Tomoioagă: Cred că trebuie să trecem la ordinea zilei. Odată ce va fi constituit, guvernul va putea să intervie. D-lor au ordine de la rege, de la Antantă, și trebuie în împlinirea misiunii lor să ieie toate măsurile ce se impun.

Grigorovici: Cine va iscăli actul prin care se decretează starea de asediu?

Președintele Iancu Flondor: Va iscăli președintele Consiliului Național și secretarul Consiliului Național. Aduc propunerea d-lui Lupu la votare. Fiindcă e vorba de persoana mea, rog pe d-nul consilier Bejan să primească prezidiul. ( D-nul Dionisie Bejan trece la masa prezidențială).

Consilierul Bejan: D-nul propunător e rugat să repețească propunerea sa.

Florea Lupu: Propun ca să fie însărcinat cu numirea guvernului d-nul Iancu Flondor care exclusiv poartă toată răspunderea.

Iancu Flondor: D-lor, e o înțelegere la mijloc. Eu nu pot numi un cabinet. Eu primesc însărcinarea să vă propun o listă de secretari de stat; dacă primiți lista propusă de mine în bloc, bine, dacă lista va fi respinsă, va primi altcineva însărcinarea să formeze un cabinet.

Dr. Vasilovschi: Ceea ce a zis d-nul Flondor e exact; numirea guvernului intră în competența Consiliului Național.

Dr. Florea Lupu: Formulez deci propunerea așa: cu formarea Guvernului să se însărcinează d-nul Flondor.

Consilierul Bejan: Aduc la votare propunerea d-lui Dr. Lupu. Cine e pentru primirea propunerii să se scoale. S-a primit unanim.

Iancu Flondor: D-lor! Îmi permit să fac propunerea ca să se întrerupă ședința până la orele 9 ca să compun lista cabinetului.

Consilierul Bejan: Întrerup ședința până la orele 9 (sunt orele 8 și 10).

Ședința se deschide la ora 10.

La prezidiu: D-nul consilier Dionisie Bejan.

Consilierul Bejan: Dau cuvântul d-nului Iancu Flondor.

Iancu Flondor: Înainte de ce voi prezenta Înaltei Camere lista secretarilor de stat, dati-mi voie d-lor să vă comunic o telegramă pe care am primit-o în timpul pauzei de la Majestatea Sa Regele Ferdinand (strigăte: “Trăiască”). Iată textul telegramei:

“D-nului Ioan Flondor Cernăuți.

Cu cea mai adâncă emoțiune și cu inima plină de bucurie patriotică primesc știrea că trupele mele au intrat în capitala Bucovinei române (strigăte: “Trăiască”), aducând ordine și liniște sufletească pentru toți acei care, în aceste momente istorice, au simțit și au lucrat pentru îndeplinirea visului secular (strigăte de “trăiască”). Îmi închipuiesc bine cum inima Voastră de Român a tresărit de bucurie patriotică la vederea tricolorului național purtat de ostașul român (strigăte prelungite de “trăiască”), frate de sânge și de suflet (“trăiască”). Din adâncul inimii îți sunt recunoscător pentru munca patriotică ce ai depus și pentru iubirea de neam ce ai arătat cu atâta bărbăție. Îți mulțumesc, um și tuturor celor care Te-au ajutat cu inimă curată în aceste timpuri mărețe. Sa dea Atotputernicul ca tot poporul din Bucovina să găsească mereu ocrotire, dreptate și libertate (“trăiască”) sub cutele drapelului național. ss Ferdinand”.

Trăiască Regele Ferdinand (strigăte entuziaste de “trăiască”).

D-lor! În baza misiunii onorifice pe care Înalta Cameră mi-a dat-o, am ales persoanele cu care cred că după cerința de omogenitate, ar fi dată o activitate de folos. D-voastră ați propus să se voteze lista “en bloc”. Aceasta fiind primită, guvernul va fi sub conducerea mea. Vă propun deci următoarea listă: prezidiul, eu, și interimistic voi lua și justiția; externe: Dr. Sextil Pușcariu; interne: Dr. Dori Popovici; finanțe și intermistic apărarea țării: Nicu Flondor; agricultura: George Sârbu; instrucția: Dr. Radu Sbiera; culte: Dr. Ipolit Tarnavschi; comerț și industrie: Dr. Vasile Marcu; lucrările publice: Aurel Țurcan; comunicație, poștă și telegraf: Cornel Ternoviețchi; salubritate publică: Dr. Octavian Gheorghian.

Consilierul Bejan: Aduc la votare lista propusă de d-nul Iancu Flondor. Cine e pentru primirea propunerii, să se scoale.

Dr. Vasilovschi: D-lor eu nu votez.

Consilierul Bejan: Propunerea e primită cu toate voturile afară de al d-nului Dr. Vasilovschi.

Iancu Flondor: D-lor, îmi permit să vă atrag atenția asupra împrejurării, ca fiind șef al guvernului, nu mai pot funcționa ca președinte al Consiliului Național și ieșind din prezidiu și d-nii Popovici, Pușcariu și Radu Sbiera, rog să completați prezidiul. Trebuie ales președintele, trei vicepreședinți și un director de birou. Pentru scopul acesta rog să se întrerupă ședința.

Consilierul Bejan: Întrerup ședința pentru 5 minute. Invit pe d-nii Gheorghian și Procopovici să facă scrutinul (ședința se întrerupe și se redeschide la orele 10.35).

Consilierul Bejan: Vă comunic rezultatul alegerii. Ca președinte al Consiliului Național m-au ales, cu 23 de voturi din 29 pe mine. Vă mulțumesc d-lor, însă eu sunt om bătrân și nu voi fi în stare să lucrez mult (voci: veți fi ajutat de vicepreședinți). Ca vicepreședinți au fost aleși: d-nii Dr. Eusebie Popovici, Dr. Vasilovschi, Vasile Alboi-Șandru, ca director de birou d-nul Băncescu.

Ca al patrulea punct al ordinei de zi vine alegerea juriului de arbitri propus de d-nul Bodnarescu. Întrerup ședința pentru cinci minute ca să se facă alegerea (ședința se suspendă).

Fierul Bejan: Redeschid ședința. D-nii Dr. Gheorghian și Tomașciuc sunt invitați să comunice rezultatul alegerii (scrutatorii prezintă rezultatul). S-au dat 32 de voturi, între acestea 8 bile albe. Rămân 24 voturi exprimate, 13 voturi formează majoritatea. Au fost aleși d-nii: Alecu Procopovici cu 16 voturi, Dr. Cornel Homiuc cu 16 voturi, Laurent Tomoioagă cu 14 voturi; George Șandru cu 16 voturi, Victor Tomasciuc cu 16 voturi. D-nii sunt rugați să se constituie. Are cuvântul d-nul Dr, Eusebie Popovici.

Dr. Eusebie Popovici: (de la masa prezidiului): Onorată cameră! După prisosul de vorbe din zilele din urmă, izvorâte din însuflețire și mândrie, nu atâta asupra trecutului ci asupra viitorului, trebuie să stăvilim năvala sentimentelor, ca șa punem, prin muncă dezinteresată și intensivă, acestei țări o temelie vrednică de jertfele armatei române care ne-a venit în ajutor. Sunt mândru a fi chemat de a conduce dezbaterile celei dintâi camere românești a româneștei Bucovine.

Are cuvântul d-nul Dr. Iancu Flondor.

Dr. Iancu Flondor: Ordinea de zi e terminată. Din partea guvernului am onoarea a propune o ședință pe mâine la orele 5 pentru ca guvernul să-și expuie programul.

Dr. Eusebie Popovici: Întreb Înalta Cameră, ori de consimte ca să se ție o ședință mâine, în care guvernul să-și fixeze programul (Camera consimte prin aclamațiuni). Închid deci a doua ședință a Consiliului Național, invitându-vă la proxima ședință pe ziua de mâine orele 5 (Ședința se ridică la orele 11.10).

Cernăuți, 20 Decembrie 1918
Semnez în calitate de stenograf
Prof. Vasile Vitencu