Unirea Basarabiei cu România. Comunicat oficial al părții române din 27 martie 1918

265

Comunicatul oficial al părții române, despre unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918.

În urma consfătuirilor ce au avut loc în Iași, între membrii guvernului român și d-nii Ion Inculeț, prezidentul Sfatului Țării al Republicii Moldovenești din Basarabia, Dr. Daniel Ciuhureanu, prezidentul consiliului de miniștri, d. Halippa, vice-prezident al Sfatului, d. Prin ministru A. Marghiloman, și d. ministru de război, general Hărjeu, însoțiți de d. Mitilineu, secretarul general al ministerului de interne, Garoflid, secretarul general al ministerului domeniilor, A. Corteanu, secretarul general al ministerului finanțelor, de generalul Mircescu și un numeros personal administrativ superior, s-au dus la Chișinău pentru a luat contactul oficial cu guvernul și cu Sfatul Republicii.

În dimineața zilei de luni, 26 martie (8 aprilie), miniștrii au fost primiți în capitala Basarabiei de prezidentul Sfatului, de membrii guvernului basarabean și subsecretarii lor de stat, de generalul Istrate, comandantul corpului VI de armată română, de generalul Broșteanu și de generalul Rășcanu, comandanții diviziilor din Chișinău.

Onorurile au fost date de un escadron al cavaleriei armatei basarabene și un batalion de vânători ai armatei române.

Luni și marți, miniștrii români au avut lungi conferințe cu membrii guvernului basarabean cu delegațiile fracțiunilor din Sfat, cu capii Bisericii Ortodoxe Române, cu șefii de comunități și cu delegația uniunii proprietarilor. Primul ministru a primit de asemenea pe marele mareșal al nobilimii din Basarabia și pe mareșalul nobilimii din Bender.

În urma adeziunilor unanim exprimate de toți factorii mai sus indicați, primul ministru putând să-și dea seama de aspirațiunile politice ale tuturor păturilor poporului basarabean a formulat o serie de propozițiuni asupra cărora Sfatul Țării putea să-și exprime, într-un mod concret, voința lui.

În tot timpul acesta, Sfatul Țării a ținut ședințe permanente în care toate opiniile s-au rostit cu o respectare absolută a libertății de cuvânt și prerogativele fiecărui deputat. Adoptându-se în principiu propunerea de unire formulată de Blocul moldovenesc, marți dimineața, 27 martie (9 aprilie), biroul Sfatului a invitat pe primul ministru al României să-i facă propunerile lui.

La orele 4 după amiază primul ministru, d. A. Marghiloman, însoțit de ministrul de război, generalul Hărjeu și numai de funcționarii administrativi civili, a fost primit în plină ședință a Sfatului și de la tribuna parlamentului a expus punctul de vedere al guvernului român, care ar dori ca, menținându-se libertățile locale și obiceiurile pământului, să nu fie nici o discordanță cu ideea constituțională de Stat unitar român. După aceea primul ministru a dat citire propunerilor izvorâte din consfătuirile ce avusese loc cu membrii guvernului și cu delegațiunile partidelor. Citirea acestor propuneri a fost salutată cu calde ovațiuni de către membrii Sfatului.

Primul ministru a declarat pe dată, că, împreună cu reprezentanții guvernului român, se retrage din incinta adunării pentru ca deliberațiunea care va urma, să se facă în afară de orice sugestiune sau impunere de Sfat.

Miniștrii români s-au retras în mijlocul aclamațiunilor.

Sfatul a fost îndemnat pe data de prezidentul lui, d-l Inculeț, să ia în dezbatere programul elaborat și să nu se mai despartă până ce nu va hotărî asupra soartei Țării.

Miniștrii români s-au dus la corpul VI de armată, unde un ceai de onoare fusese a pregătit de d. general Istrate și unde au așteptat mesajul parlamentului basarabean.

La orele 7 seara dezbaterile Sfatului luând sfârșit, membrii guvernului român au fost invitați să se prezinte la Sfat pentru a lua cunoștință de rezultatul deliberărilor.

Primul ministru și ministrul de război, însoțit de d. general Istrate, comandantul corpului VI, și de generalii: P. Greceanu, Schina, Broșteanu, Ghinescu, Rășcanu, Al. Anastasiu, Mărgineanu, Mircescu, de șefii de stat major, de autoritățile administrative române, s-au dus în cortegiu, escortați de cavaleria basarabeană și de escadroane de roșiori, la palatul liceului nobilimii, în care Sfatul Țării își ține ședințele lui.

Ei sunt întâmpinați de miniștrii basarabeni și de foarte numeroși deputați, dintre care d. C. Stere, ales de curând reprezentant al județului Soroca.

Emoțiunea este la culme. Se cunoaște deja rezultatul votului, care s-a rostit pentru unire cu aproape unanimitatea voturilor exprimate. Deputații basarabeni îmbrățișează pe generalii și pe ofițerii români. Intrarea în sala ședințelor se face în mijlocul unor aclamațiuni, care cu greu se pot calma, pentru a se da citire hotărârilor luate de parlament.

Sala este ticsită de o mulțime de cetățeni marcanți și de doamne, care se înghesuiau în toate colțurile libere din vasta sală a ședințelor.

Prezidentul, d. Inculeț, proclamă rezultatul votului. Prin vot nominal și pe față 86 membri ai Sfatului, contra 3, fiind și 36 abțineri, au votat unirea Basarabiei cu România. Numai 13 deputați, din numărul total al Sfatului și care de la început nu au luat parte la lucrări, sunt lipsă, împiedicați de diferite circumstanțe de a se afla în Chișinău.

Primul ministru român, de la tribuna Sfatului, în numele poporului român, și al Regelui lui, M. S. Regele Ferdinand I, a declarat că ia act de votul quasi unanim al Sfatului și proclamă Basarabia unită cu România de aci înainte una și nedespărțită.

Toată asistența în picioare strigă: ”Trăiască România!” Trăiască Regele Ferdinand! Trăiască Regina Maria!”

Imediat Sfatul Țării, împreună cu membrii guvernului român și ai guvernului basarabean, însoțiți de toată oficialitatea română, se duce in corpore la catedrala Soborului unde un Te-deum este oficiat, la 8 ore seara, de arhimandritul Gurie cu tot clerul mitropolitan. La pomenire se rostește numele Maiestăților Lor Regale și Regina împreună cu familia regală și numele mitropolitului Moldovei.

Seara primul ministru a oferit, în sala cazinoului, un prânz membrilor Sfatului Țării, guvernului basarabean și tuturor notabilităților prezente în capitala Basarabiei.

M. S. Regele, care se afla la Bârlad, fiind încunoștințat telegrafic de primul ministru d. Al. Marghiloman, de proclamarea unirii, a adresat președintelui Sfatului, d-lui Inculeț, și primului ministru basarabean d-lui Giugureanu, la Chișinău, următoarea telegramă.