Declarația Consiliului Directorilor din Basarabia din 14 aprilie 1918, în care Consiliul își exprimă acțiunile pe care le va întreprinde în Basarabia unită cu România.
În ședința Sfatului Țării de la aprilie noul președinte al consiliului ne-a împărtășit programul prin următoarea declarație.
Prin voința istoriei timpurile de furtună au trecut.
Cu intrarea în țară, după cererea Sfatului Țării, a armatelor fraților Români, s-a stabilit în țară o ordine relativă.
De la unirea Basarabiei cu mama sa România, cu ajutorul ei, care ne garantează libertatea, autonomia locală și putința ca noi să hotărâm chestia noastră agrară în atmosferă liniștită, avem speranța că în mod treptat dar cât de repede să introducem în țară ordinea și drepturile cetățenești.
Scopul nostru principal în împrejurările de față este pe de o parte de a apăra și întări pentru Basarabia o largă autonomie locală, care să garanteze tuturor cetățenilor noștri, fără deosebire de naționalitate, deplinătatea drepturilor civile și politice de viață liberă și cetățenească; iar pe de altă parte de a da putința acestei țări vechi și cu adevărat românești, numai cu sila ruptă de la patrie, să ia parte la munca culturală a întregii omeniri, care nici pentru un popor nu este cu putință decât pe baza culturii lui naționale.
În două cuvinte Basarabia românească trebuie să devină țară în adevăr liberă și luminată.
După adânca noastră convingere ajungerea acestui scop nu este cu putință decât în deplină unire cu patria noastră comună România.
În mod mai amănunțit programul activității noastre se poate exprima în următoarele capete:
Stabilirea ordinii de drept.
Îndreptarea oricărui amestec nenormal a autorităților militare în viața civilă a cetățenilor, întrucât aceasta se poate admite în starea de război în care ne aflăm.
Organizarea miliției.
Organizarea serviciului sanitar pentru lupta cu epidemiile.
Reorganizarea Directoratului treburilor din lăuntru.
Este nevoie de neînlăturat în momentul de față de a se îndrepta gospodăria financiară, fără de care nu poate fi rânduială nici administrativă nici de stat. Fără a se stabili amănunțit adevăratele nevoi a fiecărui serviciu, ținând socoteală de adevăratele izvoare de venituri nu se pot regula finanțele și de aceea Consiliul Directorilor înainte de toate va căuta să alcătuiască un buget regulat. Având în vedere starea critică în care ne aflăm, avem nădejde să căpătăm un puternic ajutor de la guvernul nostru central.
De asemenea va fi nevoie pe baze sigure să rezolvăm chestiunea valutei și să întărim creditul public.
În legătură cu problemele de mai sus controlul trebuie pus în legătură cu sistemul de guvernământ pe baze publice și respect pentru drepturile reprezentanțelor populare. Numai astfel se va putea garanta îndeplinirea prevederilor bugetare și păstrarea folosului obștesc fără să se secătuiască puterile de plată a populației.
Restabilirea legilor, pedepsirea răufăcătorilor oricare ar fi, crearea judecății de apel și de casare, gradată și bine chibzuită, naționalizarea instanțelor judecătorești, pregătirea proiectelor de legi și îmbunătățirea stării materiale a personalului din justiție.
Grija despre drepturile și interesele Bisericii locale împreună cu introducerea unirii canonice a eparhiei Basarabiei cu biserica autocefală română, vor conduce activitatea noastră în chestiunile de cultură religioasă.
Naționalizarea bisericii este o nevoie de îndată, fiindcă biserica în mod firesc trebuie să fie izvor de cultură națională și sufletească.
În același timp tuturor credințelor le va fi garantate pe deplin libertatea conștiinței și a cultului.
În învățământul popular plecând de la principiul că prin școală se poate lumina mintea și îmbunătății starea materială a poporului, ne punem în gând să schimbăm școala din Basarabia în așa fel, ca ea să răspundă nevoilor zilnice, sufletului și trecutului neamurilor din Basarabia, înainte de toate trebuie să fie dezrusificată, adică este nevoie să facem școală națională. Stând pe punctul de vedere a dreptului fiecărui neam să aibă școală în limba neamului, consiliul Directorilor vrea să pună în viață principiul naționalizării treptate în școala inferioară. Acest principiu, având în vedere lucrul ce deja s-a făcut, se va putea cu începere de la anul școlar ce vine să se introducă pe deplin. În școala mijlocie naționalizarea se va face treptat începând cu clasele de jos. Consiliul Directorilor socoate neapărat trebuitor să se îngrijească de pregătirea învățătorilor, atât pentru școlile de jos cât și pentru cele de mijloc. Afară de cursurile pentru învățătorii ce-i avem, va trebui cu anul ce începe ca școlile de învățători, seminariile, să le potrivim după nevoile naționale ale țării și dacă se va putea să deschidem noi școli și seminarii pentru învățători. Dându-ne seama că școala pe care am avut-o până acuma a fost lipsită de viață, vom avea în vedere o reformare a școlii basarabene, astfel că ea să se potrivească cu nevoile țării, introducând în programele școlii de jos cunoștințe practice ca agricultura și meserii, iar la școlile mijlocii introducând clase speciale.
Lăsând părțile bune de la școala rusească, și îndepărtând părțile ei rele, Consiliul Directorilor va căuta să împrumute numai părțile bune de la școala românească și de la școala europeană.
Având în vedere procentul așa de jos al știutorilor de carte în populație, și mai cu seamă în cea românească, unde prin unele sate găsim abia 2% știutori de carte, credem de nevoie ca cât de curând, bizuiți pe autonomia orașelor și zemstvurilor să pregătim un proiect de a se introduce învățământul obligatoriu.
Consiliul Directorilor va avea grijă de creșterea puterilor producătoare ale țării, ajutând prin toate măsurile înflorirea industriei și comerțului, în condițiile economice de fapt ale Basarabiei și în legătură cu condițiile naționale ale comerțului și industriei.
Se va băga bine de seamă ca cooperativele să înflorească și să fie chemate la munca obștească pentru ridicarea bunei stări a poporului.
Socotind lucrarea pământului ca cea mai însemnată ramură a gospodăriei poporului, noi până la reforma agrară vom lua toate măsurile pentru a se semăna toate locurile de semănătură, să se apere fânețele și pădurile și să se îmbunătățească raporturile între țărani și proprietarii de pământ.
Sfatul Țării având de hotărât mai cu seamă două lucruri: să pregătească principiile reformei agrare și principiile de organizare autonomă a provinciei românești Basarabia și a principiilor constituționale care se vor judeca de Adunarea Constituantă românească cu ajutorul deputaților din Basarabia, Consiliul Directorilor socotește drept una din cele mai mari ale sale datorii să ajute rezolvarea acestor probleme în mod drept sub conducerea Sfatului Țării.
Începând acum activitatea pe baze sănătoase de stat, Consiliul Directorilor crede de nevoie a chema la munca socială și munca de stat pe toți cetățenii Basarabiei, toate tagmele și toate grupările. Consiliului Directorilor nădăjduiește, că toți concetățenii noștri, dându-și seama de marea răspundere și greutatea lucrării de față pe tărâmul drepturilor deopotrivă pentru toți și pentru fiecare, pe baza înțelegerii și concesiunilor reciproce, vor face pentru lucrarea așezămintelor lor locale o atmosferă sănătoasă de muncă pe baza muncii politice creatoare care se poate face numai în împrejurările mai sus arătate.
Pe baza acestui program, impus de interesele întregii țări și de momentul istoric, stând pe tărâmul numai al lucrării practice, fără nici o considerație de interese de partid, Consiliul Directorilor, roagă Sfatul Țării să-i dea tot ajutorul, plecat de la aceleași simțăminte și de la aceleași idei.
