În Ședința Consiliului Național al Bucovinei din 13 noiembrie 1918, Iancu Flondor, prim-ministrul Bucovinei, după ce depune jurământul în fața camerei deputaților, citește programul de guvernare al guvernului provizoriu.
Dr. Iancu Flondor: Înaltă Cameră! Dumneavoastră ați hotărât ieri, să desfășor în ședința de azi programul guvernului. Urmând acestei hotărâri, am onoarea, în numele guvernului, să vă comunic următoarele: înainte de toate trebuie să accentuez că guvernul actual se poate ocupa numai cu chestii provizorii, pentru că are în vedere, în timp scurt, să aducă un proiect de lege electorală pe baze largi, după care se vor face alegerile și vor fi reprezentate toate stările, națiunile și confesiunile. Prin urmare și programul nostru nu poate fi decât ceva provizoriu. Guvernul crede că, înainte de toate, e absolut de trebuință a liniști țara și populațiunea, a da încredere populațiunii în imparțialitatea lui și a elimina orice bănuială asupra atitudinii guvernului. Circulă, de pildă, zvonul, că dorim să suprimăm mișcarea socială și cea națională. Aceasta nu avem de gând să o facem, și nici n-a fost în intențunile noastre. Din contră, pentru guvernul actual, linia de conduită, așa zicând șira spinării, sunt rezoluțiunile constituantei din 27 octombrie. Cu principiile acelea, stă și cade guvernul. Programul guvernului se mișcă numai în cadrul acesta și, în special, și în cadrul rezoluțiunii a patra a constituantei, în care se zice privitor la națiunile și confesiunile celelalte că Constituanta dorește să reguleze toate raporturile în bună înțelegere în baza principiului proclamat de prezidentul Statelor Unite, după care toate națiunile au să-și hotărască singure soarta. Și guvernul va căuta să puie principiul lui Wilson în aplicare. Actualmente, Consiliul Național nu are în sânul său reprezentanți din națiunile celelalte. Guvernul va căuta însă să susțină legături cu reprezentanții legitimi ai națiunilor acelora.
În locul acesta, permiteți-mi, domnilor, să deviez puțin. În jurnalul “Morgenblatt” s-a publicat o scrisoare deschisă la adresa guvernului, și anume o scrisoare fără subscriere, anonimă. Guvernul nu a răspuns, și nu va răspunde nici în viitor. Numai cu reprezentanții legitimi guvernul va intra în tratări, și cu ei va sta la vorbă. Acolo, însă, va căuta să corespundă în toate cerințele celorlalte naționalități.
Trecând la partea specială a programului, îl voi desfășura întâiu în mod lapidar. Când se va deschide discuția, multe inițiative pot fi aduse și vor da un rezultat frumos. Căci guvernul nu are ambiția să dea ceva care să nu se poată modifica, cât timp inițiativele aduse nu vor trece peste cadrul rezoluțiunilor Constituantei.
Privitor la politica externă, guvernul va căuta să întrețină legături strânse cu Regatul și cu Ardelenii și, dacă va fi dată posibilitatea, cu celelalte state.
Privitor la interne are în vedere servirea intereselor obștești, desființarea sistemului de corupție care a promovat în această țară, în mod regretabil, interese particulare. Că vom urma în privința aceasta, poate, un mod draconic, e dictat de împrejurări, căci în afară de ceea ce sistemul acesta are în sine putred, el a mai sporit în cursul războiului. Vom căuta să stabilim un cont viu al organelor administrative cu populația prin consilii districtuale cu vot consultativ. Vreau să elimin prin aceasta munca enormă și sterilă ce se face la prefecturi; în modul acesta se vor lega prefecturile cu comunele. Guvernul dorește să stea în contact cu populațiunea, el vrea să se puie în legătură prin graiu viu cu poporul. Cu aceasta se va reduce munca sterilă a organelor administrative. Vom pregăti legile electorale pentru comune și pentru reprezentanțele rurale și urbane, pe baza sufragiul universal, direct și secret, alegere activă și pasivă, cu dreptul de alegere și pentru femei.
În privința finanțelor stăm rău. Evenimentele ultimelor 14 zile ne-au sărăcit și mai tare. Restul averii disponibile a țării a dispărut. Aci nu putem salva situația pentru un timp îndelungat, căci nu ne dă mâna și nu voim să prejudecăm, ca să nu se spuie că numai Românii au hotărât asupra unor angajamente ale țării, neavând și celelalte națiuni putința a-și spune cuvântul. Un program mai mare se va putea stabili abia după alegerile viitoare, când vor fi chemați și reprezentanții celorlalte națiuni. Aceasta e o considerațiune față de ceilalți locuitori ai Bucovinei, pe care nu putem să-i neglijăm, căci deși nu suntem de o naționalitate, dar suntem toți copii ai țării, deci nu putem trece peste interesele lor materiale, decretând numai noi asupra obligamentelor țării. Am să vă desfășor un program care are să vă pară nesuficient, dar rog Înaltă Cameră să îl ieie la cunoștință. Dorim să facem un buget provizoriu pentru 4 luni. Bugetul se va prezenta camerei. Aici avem în vedere deschiderea de venituri noi spre asanarea finanțelor și pentru a restabili echilibrul. Totodată avem în vedere o reducere a cheltuielilor. Dar cu operațiunea aceasta nu vom restabili echilibrul, căci s-a constatat, că veniturile care ne vor sta la dispoziție, sunt departe de-a acoperi cheltuielile necesare. Vom cere de la Cameră încuviințarea de a contracta un credit mai ales și pentru sprijinirea populației, care a fost mai tare lovită de nenorocirile războiului. În căutarea creditului, se iau în vedere statele cu care avem legăturile acelorași principii, statele Antantei. Noi vom griji ca la împărțirea despăgubirilor pentru pagube ce le-a cauzat războiul, să participe Bucovina în mod amăsurat pagubelor ce le-a suferit. Vom insista asupra împrejurării că Bucovina a suferit cel mai mult din cauza războiului. Vom lua în vedere în prima linie gospodăriile țărănești, care sunt, așa zicând, unica putere productivă a țării, neavând noi industrii. Vom cere pentru moment indemnizarea Camerei pentru un împrumut provizor. Se ia în vedere reorganizarea băncii țării ca bancă de Stat și cu funcțiunea unui atare institut, și vom griji pentru înființarea unei filiale a Băncii Naționale Române, fiind lipsă de un institut de emisiune. În justiție, avem în vedere susținerea judecătoriilor pe baza legilor existente. Va fi însă de nevoie crearea unei curți de apel și, pentru cazul de trebuință, a unui senat ca curte de casație, deci ca instanță a treia. Acesta se va delega din partea curții de apel, dacă dați guvernului împuternicirea, să se activeze numai un senat.
Privitor la apărarea țării, se are în vedere organizarea jandarmeriei în legătură cu oastea din Țară, pentru menținerea ordinii publice, apoi organizarea unei legiuni bucovinene, compusă din voluntari sub comanda ofițerilor bucovineni și formarea unei cohorte de cercetași români sub conducerea profesorilor și a ofițerilor bucovineni. Știți, domnilor, că corpul jandarmeriei, care sub Katargi a fost un corp exemplar, a decăzut pe zi ce mergea și în ultimii ani a prezentat o fizionomie scârboasă (voci din galerie: “rușine”). Aici trebuie o reorganizare din temelie. Însă guvernul nu vrea să procedeze în mod barbar. Va avea în vedere că și jandarmii sunt oameni și că mulți au fost încontra convingerilor lor uneltele unor proceduri scârboase. Oamenii subalterni nu trebuie trași în mod prea aspru la răspundere. Va trebui pusă în aplicare și legea, spre a se urmări nelegiuirile.
Agricultura: Acesta este unicul ram productiv al țării. El a suferit foarte greu, și trebuie să grijim să-l ridicăm la deplina lui productivitate. Avem trebuință să sporim productele agricole, pentru înlesnirea alimentării, pentru procurarea pâinii necesare pentru traiu. Tot așa credem că nu trebuie să pierdem timpul pentru a studia chestiunile unei reforme agrare. Aic, guvernul a hotărât să pășească într-un mod cât se poate de radical, pentru că numai cu combaterea unui simptom nu se poate nimic isprăvi. Răul trebuie extirpat din rădăcină. Răul se prezintă în două forme: întâiu ca lipsă de pământ la poporeni, a doilea, în împărțirea pământului între moștenitori. Din cauza aceasta din urmă, pe gospodării mai însemnate, se aleg în a treia sau a patra generație cerșetorii. Pentru prosperarea agriculturii, numai gospodării cu o anumită întindere vin în considerare: dacă sunt prea mari, nu e bine, și de asemenea, dacă sunt prea mici. O astfel de gospodărie nu trebuie să treacă nici peste un maximum, și să nu cadă nici sub un minimum de întindere. Mai departe nu pot aduce deocamdată amănunte, însă vă rog să îngăduiți, pentru că e o chestiune din cele mai vajnice, cea mai mare chestiune pentru țară. Și noi nu o vom lua ușor. Pentru moment, vom căuta să sporim cu toate mijloacele producțiunea agricolă. Vom căuta să sprijinim creșterea vitelor cornute, îndeosebi prăsila vitelor de rasă, pentru că știți, că în cursul războiului ni s-au luat cele mai bune și mai frumoase vite. Bucovina, care era renumită prin frumusețea vitelor sale, a decăzut în privința aceasta, și vom căuta să ridicăm iar acest ram însemnat al economiei noastre. Vom căuta să sprijinim înființarea de societăți agricole și de societăți de consum și de vânzare. Acestea din urmă pentru ca să nu intre între consument și producent factori mijlocitori, care se îmbogățesc, fie pe spatele unuia sau altuia. Comerțul îl vom sprijini, însă excesele lui le vom combate. Ameliorarea a suferit foarte mult și vor trebui luate toate măsurile, ca lucrările de ameliorare să se reînceapă. Nutremântul pământului a suferit din cauza lipsei de vite, iar drenajele, în multe locuri, nu funcționează. Se va studia și un proiect pentru reorganizarea învățământului agricol.
Pe terenul instrucției publice, guvernul va căuta să puie învățământul pe baze naționale, și anume nu numai pentru Români, dar pentru fiecare națiune. Pentru Români, avem de gând să aducem o reformă generală a întregului învățământ primar și secundar, în special în învățământul secundar prin introducerea limbii române ca limbă de propunere. În ce privește celelalte națiuni, guvernul se va pune în legătură cu reprezentanții lor legitimi, pentru a primi directive în privința reformelor pe care le vor dori ei.
La culte vom respecta principiul autonomiei. Pentru biserica ortodoxă orientală vom institui un congres, la care vor fi reprezentați mirenii în raport de două treimi, și preoții cu o treime din numărul membrilor lui. Apoi avem în vedere lichidarea legăturilor dintre forul bisericesc și fostul guvern austriac și restituirea mitropoliei. Guvernul e de părere că actul de destituire a mitropolitului a fost un act de volnicie care e în contrazicere cu legile canonice. E semnificativ, că numai față de Români a putut să se procedeze așa. Biserica noastră a fost în toată Austria și, poate în toată lumea, unica fără autonomie. Acest act de volnicie a fost comis fără orice bază, căci cine ar dubita în loialitatea mitropolitului Repta și ar putea crede că el a dat mâna la un act care constituie un act de înaltă trădare. Faptul acesta îl știe toată lumea, și l-a știut și guvernul austriac și dacă l-a învinuit pe mitropolitul nostru de o faptă criminală (Voci din galerie: “pereat Fischer”), a fost o tendință la mijloc, și anume de a schimba caracterul românesc al bisericii, care era reprezentat numai prin persoana mitropolitului. Și unde știm că, cu consistoriul compus așa cum îl cunoaștem, drepturile noastre au existat doar în teorie, e de prisos să mai facem cuvinte. Faptul se caracterizează prin sine. Noi vom griji ca Înalt Prea Sfinția Sa să primească toată satisfacția (strigăte: ”trăiască”).
La alimentare, vom griji de regulare a prețurilor alimentelor. Lăsând liber comerțul, vom sprijini importul de cereale în marginile unei concurențe cinstite. Aci voiu să adaug următoarele: Austria cea veche care și înainte de războiu se clătina în temeliile ei, nu era o formațiune omogenă. A ține în timp de războiu un astfel de Stat, cu tot aparatul său în activitate bună, e un lucru greu. Altceva e în Germania și alta în Austria. Acolo e un popor omogen, crescut în cultură și conștient de comunitatea intereselor tuturor cetățenilor. Acolo fiecare individ era convins că orice păcat ce-l comite, cade în spatele națiunii. Altfel e în Austria, unde s-au imitat instituțiile germane. Însă: si duo idem faciunt, non est idem.
Și prostul August face în circ multe ce le fac alții, însă el tot rămâne prostul August. S-au făcut atâtea ordonanțe, încât era să se înece lumea în hârtie, dar în toate aceste ordonanțe nu era viață, căci lipsea voința de-a le observa, și marele public nu profita dintr-însele. Ce efect au avut toate acestea, se știe: s-a suprimat comerțul legitim, o mare parte a publicului care se ocupa cu comerțul a rămas fără sprijin, și trebuia să ceară ajutor de la Stat. Nu s-a luat seama de elementul cinstit. Elementul necinstit însă a acaparat numai el comerțul, organizând un comerț clandestin, așa numitul “Schleichhandel”, unde elementele celelalte, care ar fi colaborat, erau excluse. Urmarea a fost că prețurile sporeau mereu. Ce făcea guvernul? El dădea promisiuni, însă cu promisiuni nu se hrănește un popor. Noi vom căuta să înlăturăm neajunsurile din răsputeri.
Ținând cont de afacerile sociale vom căuta să aducem reforme potrivite cu timpul de azi, potrivite cu vederile noi, care stăpânesc spiritele.
În privința reedificării, vom îngriji pentru adăpostirea refugiaților în timp apropiat și în începutul primăverii suntem siguri că vom fi în măsură să ajutăm la reclădirea gospodăriilor. Privitor la comunicațiune, poștă și telegraf, vom căuta să menținem liniile existente, să stabilim legături cu România și cu alte state și vom îngriji pentru întocmirea tuturor comunelor pentru serviciul de telefon (aprobări).
Salubritatea publică: Aci vom îngriji de unificarea serviciului sanitar. Până acum, o parte din agendele acestui serviciu erau la Guvern, o parte la Dietă. Acestea voim să le cumulăm. Ne vom îngriji în special și de serviciul sanitar la țară. O necesitate din cele mai urgente pe care voim să o satisfacem, e îngrijirea de combustibil, rufe, medicamente și bandaje pentru spitaluri. Cu acestea, am sfârșit schițarea, în liniamente generale, a programului nostru. Dumneavoastră rămâne să vă exprimați părerile și dorințele, dând guvernul directivele ce le credeți de trebuință (strigăte de: bravo, bravo! aplauze).
